Voluntariatul în Romania este recunoscut ca valoare în dezvoltarea societăţii şi în cooperarea internaţională, însă în ultimii ani a aparut nevoia concilierii cu piaţa muncii, datorită avantajelor pe care acesta le asigură părţilor implicate. Anul 2011 a fost Anul European al Voluntariatului, în cursul căruia grupurile tematice de lucru au elaborat Agenda Publică pentru Voluntariat în Romania 2012-2020.
Obiectivele fixate în acest document sunt nu numai conştientizate de către comunitate, dar şi realizabile, pe termen lung, urmărind întrunirea diferitelor aspecte ale vieţii voluntarilor sub forma unui sistem coerent si indivizibil.
Subiectele primordiale înscrise în agenda sunt:
* crearea unui mediu care încurajează, susţine şi promoveaza voluntariatul;
* îmbunătăţirea calităţii activităţilor de voluntariat şi recunoaşterea acestora ca experienţă pe piaţa muncii;
* creşterea gradului de sensibilizare privitor la importanţa voluntariatului.
În percepţia generală, voluntariatul este un hibrid conceptual, definiţiile date de sectorul public situându-se la poli opuşi: pe de o parte, prin minimalizarea aspectelor pozitive ale voluntariatului în raport cu munca, pe de altă parte prin raportarea exclusiv la latura sa umanitară.
Deşi este important să menţionam influenţa mass-media în propagarea acestor concepţii, nu poate fi considerată unicul factor raspunzător. Crearea unui termen de sine stătător, care să cuprindă toate caracteristicile activităţilor de voluntariat, reprezintă o prioritate a agendei.
Bineînţeles ca în orice instituţie, fie ea publică/privată sau ONG, atragerea fondurilor este o preocupare. Ceea ce îşi propune APV este introducerea unei axe prioritare în cadrul Fondului Social European pentru activităţi de voluntariat şi educaţie nonformală, adică un program de finanţare constanta, cu rezultate măsurabile.
Două puncte importante ale agendei dezbat metodele de recunoaştere a competentelor obţinute prin voluntariat şi ca o consecinţă, colaborarea cu sectorul de afaceri. Modelele Youth Pass şi Europass, bazate pe cele opt competenţe cheie din Cadrul European al Calificărilor au constituit un prim pas în acest sens, alături de alte iniţiative, cum ar fi curriculum-ul national dezvoltat de MECTS şi modelul “Validarea învăţării prin voluntariat” dezvoltat de Pro Vorbis-Centrul Naţional de Resurse pentru Voluntariat.
Beneficiile unui astfel de sistem sunt semnificative pentru voluntari:
- creşterea angajabilităţii şi a calităţii activităţii de voluntariat;
- pentru organizatii: profesionalizarea modului de lucru cu voluntarii şi dezvoltarea memoriei organizaţionale;
- pentru angajatori: creşterea calităţii angajaţilor aflaţi la inceputul carierei care au o experienţă practică la intrarea pe piaţa muncii.
Exista şi un risc ce ar trebui luat în calcul, transformarea acestei activităţi într-un mijloc de rezolvare a problemelor muncii, intervenind aşadar provocarea de a păstra valoarea intrinseca a voluntariatului. Propunerile prevăzute în agendă pentru a evita acest conflict de valori sunt: crearea unui model de “Certificat de competenţe dobândite prin voluntariat”, promovarea sistemului şi accesarea lui de către diferitele grupuri ţintă.
Conceptul de responsabilitate socială a companiilor(RSC) este în prezent un indicator care măsoară impactul pozitiv al întreprinderilor în societate. În lipsa unui cadru legal pentru acţiunile de voluntariat şi a comunicării intersectoriale, eforturile firmelor de a sprijini interesele comunităţii rămân limitate şi adesea incoerente.
Nevoile identificate în acest domeniu sunt:
- informaţii despre actorii cu care se poate colabora,
- transferul de expertiză de la companii la organizaţii non-profit,
- exemple de bună practică autohtone,
- clarificări conceptuale.
Recunoaşterea VSA(voluntariatului sprijinit de angajator) ca element principal în cadrul politicilor RSC poate fi practicabilă prin următoarele metode:
- crearea unui cadru legal şi fiscal favorabil dezvoltării programelor de tip VSA;
- includerea programelor respective în schemele de management al carierei.
- stabilirea unor standarde de bună practică în domeniu prin promovarea modelelor de succes în VSA.
Agenda Publică pentru Voluntariat iniţiază concepte noi în scopul dezvoltării sectorului ONG şi al implicarii sectorului public în comunitate. Conştientizarea provocărilor pe care le implică atât colaborarea intersectorială cât şi însăşi definirea acestor concepte, este un preambul al ridicării standardelor în practicarea activităţilor de voluntariat, o iniţiativă care începe să manifeste un interes tot mai mare, atât în ţară cât şi în străinătate.
Mai multe detalii despre APV puteţi găsi aici.