Blogunteer.ro

Împreună spunem povestea voluntariatului din România!

bookmark bookmark

  • Cu ocazia evenimentului aniversar #AYI10, am lansat un chestionar îndreptat către foștii redactori-voluntari ai Blogunteer, astfel încât să vedem care a fost impactul acestui proiect pentru dezvoltarea lor personală și profesională. Astfel, din 12 redactori contactați 9 au răspuns întrebărilor adresate (75%). În ceea ce privește perioada în care au fost activi ca voluntari, aceasta variază de la începuturile proiectului (2010) și până în 2017.

    Prima întrebare pe care le-am adresat-o a fost aceea legată de motivația pe care au avut-o pentru a se alătura proiectului Blogunteer. Am primit răspunsuri precum:

    • La momentul la care am aplicat urmăream deja articolele publicate pe blog și îmi plăcea tare mult faptul că exista, undeva, o mică echipa de oameni care ajuta la promovarea voluntariatului in România;

    • Era o ocazia bună să îmbin plăcerea de a scrie/ storytelling și de a aduce recunoaște voluntarilor din România și nu numai;

    • Eram în liceu și doream să ma implic în cat mai multe proiecte din care puteam să învăț. Îmi plăcea să mă provoc, să ies din zona de comfort și îmi plăcea echipa;

    • Aveam experiență pe scrierea de articole și doream să folosesc acea experiență ca voluntar;

    • Mi-am dorit să îmi dezvolt abilitățile de a transmite informații în scris într-un mod atractiv și accesibil pentru cititori. Mai mult, mi-am dorit să fac auzite poveștile de voluntariat ale oamenilor care schimba comunitățile din care fac parte.

    • Scopul proiectului și misiunea organizației, activitatea în sine de intervieva oameni pasionați de voluntariat și de a le scrie poveștile, colectivul.

    • Eram interesata să voluntariez și să scriu despre acest subiect pentru a răspândi „microbul” :);

    • Entuziasmul pentru voluntariat și dorința de a-mi dezvolta creativitatea;

    • În momentul respectiv nu mai exista alt blog despre voluntariat în România. Apoi, au contat și pasiunea mea pentru scris și voluntariat și posibilitatea de a deveni vocea din spatele poveștilor unor voluntari.

    Pentru următoarea întrebare referitoare la tipul articolelor scrise pentru Blogunteer, cu răspuns multiplu, am primit următoarele informații:

    • 88,9% dintre respondenți au spus că au scris povești despre voluntari și organizații, respectiv au realizat interviuri cu persoane din sectorul non-profit;

    • 44,4% au scris știri despre voluntariat, iar 33,3% au propus recomandări pentru voluntari.

    În continuare, redactorii au fost invitați să motiveze care a fost cel mai drag material pe care l-au redactat pentru Blogunteer. Astfel, am primit răspunsuri precum:

    • Nu pot spune punctual, poate interviurile au avut cel mai mare impact asupra mea, m-au inspirat oamenii;

    • Fotoreportajul despre Festivalul Enescu. Am fost mândră să reprezint Blogunteer la un asemenea eveniment. Articolul a fost preluat de pagina oficială a Festivalului Enescu;

    • Un interviu cu o alpinistă implicată în activități de voluntariat, am fost impresionata de povestea și pasiunea ei;

    • Cel mai drag mi-a fost interviul și articolul cu Ana-Maria Brânză, deoarece și eu am practicat scrima de performanță și am avut o conexiune specială cu tranziția ei din lumea sportului către lumea voluntariatului.

    • ”Ați încercat vreodată micro-voluntariatul?” cred ca a fost articolul pe care l-am scris cu cel mai mult drag. Reprezenta nu numai un îndemn de a te apuca de voluntariat, de a ajuta comunitatea in care trăiești, dar oferea soluții și pentru cei care sunt „prea ocupați pentru astfel de activități”.

    • Nu pot decide între 2, așa că o să zic „Alternative Sociale – perspectiva unui ONG despre copiii deținuților”, pentru că aduce în discuția o problemă socială despre care se vorbește destul de puțin și un ONG care promovează această cauză; și „Paula Herlo – voluntariatul înseamnă fericire” – în acea perioadă, pentru mine a fost important că am reușit să iau interviu unei persoane publice și pentru că m-am convins, încă o dată, când de important e să spui poveștile potrivite, ca jurnalist, care să aducă o schimbare în societate;

    • Cele cu absolvenți Fulbright. Erau persoane care aveau ce povesti;

    • Momentul in care am scris despre povestea mea de voluntar în cadrul AYI. A fost momentul în care am realizat că am atâtea povești de voluntariat pe care le pot da mai departe;

    Următoarea întrebare a vizat cele mai mari satisfacții pe care le-au avut redactorii din implicarea în proiectul Blogunteer:

    • Dacă aș cunoaște impactul pe care e posibil să-l fi avut unele dintre articolele mele, m-ar bucura să știu că am atras atenția asupra acestui subiect, că am contribuit poate, într-o măsură, în felul meu;

    • Participarea la diverse evenimente, apartenența la Asociația Young Initiative, colegii și echipa care mi-a fost dragă;

    • Oamenii cu care am interacționat, faptul că am putut să scriu povești cu ale căror valori am rezonat;

    • Cea mai mare satisfacție a fost atunci când Blogunteer m-a ajutat să merg la un  training Erasmus+ pe tema NGOs Branding, iar apoi am putut să aplic cele învățate în scrierea articolelor. Am simțit că am câștigat skill-uri foarte importante;

    • Când vedeam ce articole faine ieșeau și eram mândră de munca mea;

    • Cred ca cea mai mare satisfacție a venit din faptul ca am cunoscut oameni frumoși, din diferite părți ale țării, foarte pasionați de voluntariat, care mi-au arătat ca acesta se practica la orice vârsta – contrat a ceea ce văzusem in comunitatea mea, unde voluntariatul era “un hobby” al liceenilor sau un mod de a-ți îmbogăți CV-ul;

    • Am simțit întodeauna că am încrederea, încurajarea și sprijinul necondiționat al echipei, și mai ales PM-ului, în tot ce făceam;

    • Contactul cu oamenii de valoare din echipa Blogunteer si cu cei cărora le luam interviuri;

    • Am cunoscut atâția oameni și am stat de vorbă cu atatea persoane care își dedicau timpul activităților de voluntariat. Faptul că prin articolele pe care le-am scris am devenit cumva vocea lor, a fost de departe cea mai mare satisfacție.

    De asemenea, i-am întrebat pe voluntari care sunt lucrurile pe care le-au învățat prin implicarea în Blogunteer și care le-au fost de folos ulterior în ceea ce au făcut pe mai departe:

    • Să mă implic mai mult ca voluntar și să am idei pentru alte proiecte;

    • Creativitate, organizare, folosirea platformei WordPress, informații despre redactarea unui articol;

    • Am învățat mai multe despre ce înseamnă un blog, independența în sine de a cauta subiecte, de a structura și plănui anumite interviuri și participarea la evenimente din domeniu;

    • Transmiterea informațiilor în scris într-un mod accesibil și interesant.

    • M-a ajutat mult să fiu mai curajoasă și să abordez oameni ca să le cer ceva (țineam multe interviuri și până la momentul respectiv nu prea știam exact cum să intru în vorbă cu necunoscuți, mai ales să le cer să mă ajute cu ceva). M-a ajutat să mă simt ok atunci când fac publică munca mea și să nu mă gândesc constant la ce ar zice ceilalți, ci să mă bucur de ce am făcut, chiar dacă nu era perfect;

    • Alături de celelalte activități de voluntariat care îmi ocupau o buna parte din timpul liber, implicarea in acest proiect mi-a oferit niște skill-uri de time management foarte prețioase;

    • Cred că din poveștile despre care am scris mi-am luat motivația să fac întotdeauna (și) ceva ce ar putea avea un impact asupra lumii, într-un fel sau altul. Din implicarea propriu-zisă, am învățat despre lucrul în echipă, susținerea colegilor și cum să abordezi anumite subiecte ca să fie de interes pentru public;

    • Mi-am îmbunătățit calitatea scrisului;

    • Pe lângă lucrurile evidente: faptul ca am fost disciplinată să scriu constant, să mă organizez când a venit vorba de scris, să fiu comunicativă și să lucrez împreună cu echipa de redacție, cred că lucrul pe care l-am învățat este că există o grămadă de oportunități de a face bine. Am învățat că lumea poate fi mai bună dacă fiecare dintre noi face ceva mărunt și constant pentru o cauză în care crede. Unele persoane ajută copiii, alții batranii, alții mediul, unii cladirile … și toate acțiunile astea sunt egal importante. Voluntariatul ne face mai frumoși, mai optimiști și mai putin preocupați de propria persoană.

    Le mulțumim tuturor celor care au fost aproape de Blogunteer în primii 10 ani de activitate, dedicarea și energia lor ne motivează să ne continuăm misiunea. Prin Blogunteer, vom spune mereu povestea voluntariatului din România.

  • De curând (înainte ca pandemia să ne distanțeze social și să rămânem în casă), am participat la un training Erasmus+ în Olanda, organizat de către The Youth Company. Proiectul m-a făcut să înțeleg că pentru a face o schimbare într-o comunitate, trebuie să fac doi pași în spate și să analizez situația. Cele șapte zile petrecute la Lettele ne-au făcut, pe mine și pe ceilalți participanți din Franța, Spania, Olanda, Lituania și România, să ne dăm seama care sunt pașii pe care trebuie să-i parcurgem în formarea tinerilor care vor face cândva schimbări utile în societate.

    Învățare prin conectare

    Magia învățării de la începutul lui martie a fost asigurată de Vika și Aiste, cele două facilitatoare care au organizat spațiul de învățare. Încă de la început, au creat o relație bazată pe autenticitate, deschidere și sprijin, atât prin felul lor de-a fi, cât și prin activitățile practice, care ne-au pus în situația de a ne autodepăși. Inițial, au făcut o trecere în revistă a așteptărilor noastre, a temerilor, a ceea ce putem noi să oferim și au ținut cont de acestea până în ultima zi.

    Pentru mine, un moment important a fost cel de conectare a grupului, care s-a făcut într-un mod interactiv. După jocurile de cunoaștere, prima provocare a săptămânii a fost crearea de grupuri și rezolvarea unor sarcini prin intermediul unei aplicații pe telefon: am creat turnuri din monede, am creat un imn al trainingului Inside Out, am realizat mișcări de yoga. După această activitate de tip team building, s-a creat o relație între participanți și traineri, care mi-a permis să mă simt vulnerabilă atunci când am avut nevoie și să ies din zona de confort atunci a fost cazul.

    Cum găsesc o soluție

    Trainingul din Olanda a fost primul pas din ceea ce urmează să se întâmple. Proiectul „Inside Out” implică patru etape, reprezentate de un training, o vizită de planificare, două schimburi de tineri și o evaluare finală. La finalul acestora, participanții vor fi familiarizați cu metode de educație non-formală de lucru cu tinerii, cu scopul de a le dezvolta gândirea critică și spiritul civic.

    Activitățile la care am participat au fost concentrate pe ideea principală: cum să devii un bun facilitator pentru comunitate. În acest sens, toată săptămâna ne-am ghidat după trei metode: brainstorming – consens – autoreflecție. Fie că am lucrat în grupuri mici, medii sau în plen, acești piloni au permis valorificarea fiecărei idei și toți participanții au fost implicați. Metodele au fost folosite pe întreg parcursul săptămânii ori de câte ori se lansa o temă de dezbatere. Brainstorming-ul a permis fiecăruia să-și facă vocea auzită, autoreflecția ne ajuta pe fiecare să înțelegem care sunt punctele tari și punctele slabe ale propriilor idei, iar consensul ne ajuta să ajungem la un acord fără a fi nevoie să votăm o idee în defavoarea alteia.

    O altă metodă pe care am experimentat-o este Kolb’s Circle. Aceasta presupune patru etape de bază: experiență / reflecție / contextualizare / aplicare și am explorat-o printr-un joc de încredere: ne-am împărțit în grupuri de câte trei, doi stăteau față în față, iar al treilea se balansa ca un pendul; pe rând, fiecare a luat locul pendulului. Apoi, ne-am așezat și am povestit despre experiență, am reflectat asupra acesteia, am analizat-o din mai multe puncte de vedere (al pendulului și al persoanei de pe margine) și ce am face diferit data viitoare. Kolb’s Circle poat4e fi folosită și în numeroase activități de învățare, atât în medii formale, cât și în medii nonformale.

    Metoda 4 D mi-a atras atenția în mod deosebit deoarece este un bun instrument de facilitare. Respectând cele 4 D-uri (Dream – explorează conceptul din mai multe perspective, stabilește direcția; Discover – analizează conceptul; Design – identifică soluții cu privire la context; Decide – aplică soluțiile identificate), am format patru echipe, fiecare fiind responsabilă cu un tip de „D” pentru facilitarea unei activități cu tema „Identitatea tinerilor”. Cele mai multe dintre activități au fost bazate pe metode nonformale, cum ar fi brainstorming, role-play, teatru forum și reflecție. O adevărată provocare pe care ne-am asumat-o, un context de învățare în care ne-am dat voie să visăm, să descoperim, să proiectăm, să greșim și să îmbunătățim unde a fost necesar. Momentele de reflecție nu au lipsit nici de dată această, la nivel individual și de echipă. Toate activitățile derulate au fost doar o etapă premergătoare a ceea ce urmează să se întâmple cu toate informațiile pe care le-am dobândit în aceste zile.

    Ne vedem în Lituania!

    Relația creată în grup, bazată pe autenticitate și respectând pilonii brainstorming – autoreflecție – consens, au făcut ca săptămâna din Olanda să fie una de creștere din toate punctele de vedere. Pe de-o parte, am învățat multe lucruri noi. Pe de altă parte, am reușit împreună să decidem tema schimbului de tineri: „Human Rights Education”.

    Cred că cel mai mare plus al acestui curs a fost îmbinarea învățării cu activități de reflecție și de conectare. Am plecat din Lettele cu multe idei pe care abia aștept să le aplic la clasă și în comunitatea în care lucrez. Modelele acestea de învățare m-au inspirat întrucât pot fi utilizate în multe contexte atunci când dorești să faci o schimbare, fie că vorbim de o comunitate sau de viața personală. Acum urmează să pregătim schimbul de tineri care va avea loc anul acesta, în Lituania, unde vom avea oportunitatea să fim în spatele scenei, unde vom înțelege mai bine ce înseamnă să te ocupi de derularea unui proiect Erasmus+.

    *Articol redactat de Cosmina Dranga, profesoară și participantă la trainingul „Inside Out”, din partea Asociației Young Initiative, alături de Simina Sîrbu (autoarea fotografiilor din articol) și Valentin Netejoru. 

  • Trei proiecte încep simultan. Se anunță foarte mult stres, foarte multe ore petrecute în fața calculatorului și prea puțin timp pentru a-mi dezvolta aptitudinile sociale. Cu toate acestea, începutul unui nou semestru îmi oferă șansa de a profita de o bine-venită gură de aer.

    Este pentru prima dată când particip la un training Erasmus+ în afara României și sunt mai mult decât nerăbdător să fac asta. Deși sunt “membru cu drepturi depline” al departamentului de relații internaționale din cadrul Asociației Young Initiative încă din octombrie 2017, abia în februarie am reușit să găsesc perioada liberă și proiectul potrivit pentru o astfel de mobilitate. Nu e deloc un mister ca “am spionat” activitatea Asociației cu destul de mult timp înainte să mă alătur echipei, întotdeauna cautând să aflu cât mai multe despre programul Erasmus+.

    Astfel că, pe 28 februarie 2018 m-am îmbarcat într-un avion care credeam eu că o să mă ducă spre Paris. Plecam cu planuri pe care acum le consider modeste: să învăț lucruri noi, să împărtășesc din propriile experiențe, să cunosc oameni, să stabilesc colaborări, de ce nu?

    Dar avionul nu m-a dus tocmai la Paris.

    Undeva în jurul prânzului coboram pe aeroportul din Tille-Beauvais, înfruntând un ger cumplit care sfida soarele strălucitor. Pășeam pentru prima dată în legendara țară a lui Napoleon, iar entuziasmul deja ma copleșea; atât de multe lucruri de văzut și atât de puțin timp! După o scurtă vizită prin Beauvais – acest orășel simpatic dominat de Catedrala Saint-Pierre – am pornit către Amiens, alt oraș despre care nu prea știam multe lucruri, dar pe care doream foarte mult să îl descopăr. Încetișor, am ajuns la destinație și în autogara din centru, cea mai mare parte a echipei României s-a reunit: Giorgia, Estela, Elena, Diana și eu. Ulterior ni s-a alăturat și Nadia.

    Ușor, ușor, am pornit spre liceul La Providence, locul unde pentru următoarele șapte zile urma să ne petrecem cea mai mare parte din timp, învățând și experimentând ce înseamnă migrația. Cu sprijinul asociației franceze Concordia Picardie, căreia țin să îi mulțumesc a mia oară, 18 oameni simpatici au pornit pe căile migrației cautând înțelesurile sale ascunse și soluții la problemele cu care se confruntă imigranții și refugiații.

    Începutul a fost greu, căci bariera lingvistică era o problemă destul de importantă; cu toate acestea, am reușit să găsim o cale de comunicare, iar relațiile s-au îmbunătățit substanțial. Punctul focal al întregului training nu era simpla interacțiune a 12 tineri din două țări diferite: România, respectiv Estonia, ci un grup mic, dar reprezentativ de imigranți cu povești de viață sfâșietoare (și îmi asum termenul). Deși poveștile sunt tragice, am ales să o împărtășesc totuși pe una dintre ele, sub rezerva tăinuirii numelui protagonistului și a atribuirii primei litere din alfabet, din motive de securitate personală.

    Numele lui este A. Are puțin peste 20 de ani și s-a născut în Africa, în Guineea Franceză, ca să fiu mai precis.

    • Tatăl său, un opozant al regimului politic abuziv din Guineea, a fost ucis. În fața sa.
    • A fost forțat să fie martorul unui viol.
    • A traversat deșertul Saharei timp în care a fost jefuit și bătut de două ori de tuaregi.
    • A ajuns în Algeria, de unde a mers mai departe către Maroc.
    • A trăit un an și cinci luni de zile ascuns într-o pădure.
    • Și-a cumpărat un loc pe o barcă ce l-a purtat pe coasta Spaniei, iar de acolo a ajuns cu greu în Franța.
    • Torturat. Trădat. Hăituit. Respins. Exilat.
    • Dacă a ajuns în Europa – tărâmul promis – atunci ar trebui că totul să fie bine, nu?

    Ei bine, nu. Oameni care nu au părăsit niciodată continentul “civilizat” pentru a vedea Africa, oameni care refuză să comunice, refuză să se documenteze, refuză să înțeleagă… Acei oameni continuă tradiția ignoranței, a xenofobiei, a intoleranței; prin vanitatea fals justificată, acei oameni continuă îndelungata pierzanie.

    Torturat. Trădat. Hăituit. Respins. Exilat. Aici, în Europa. Încă.

    Îmi pare atât de rău, A. Îmi pare atât de rău că suferi pentru că vrei o viață normală, iar ceilalți refuză să vadă asta și să se gândească la imigrație ca fiind un proces strict negativ.

    Povestea lui A nu este singulară. Anual, mii de oameni caută refugiu în Europa – eternul ținut al făgăduinței care încă îi trădează. Avionul nu m-a dus la Paris. Avionul m-a dus dincolo de fațadele gotice ale secolelor trecutului, dincolo de câmpurile verzi, dincolo de păduri, dincolo de Marea Interioară, dincolo de nesfârșitul deșert.

    Avionul m-a purtat spre mine. În adâncul minții mele unde am redescoperit faptul că sunt vulnerabil. Iar vulnerabilitatea mea trebuie să devină putere; puterea de a-i ajuta pe cei aflați în nevoie indiferent de culoarea pielii lor, indiferent de religie, sex, situația financiară, etc. Gândindu-mă din nou la planurile cu care plecasem, pot spune că tot ce am învățat acum depășește orice așteptări. Introspecția, metamorfoza sinelui reprezintă poate cel mai bun follow-up pe care l-ar putea avea acest proiect. 

    În ciuda poveștilor tragice ale celor patru prieteni imigranți, pot spune că echipa României, respectiv a Estoniei, au reușit cu mare succes să creeze punți între oameni prin muuultă muzică, dans, bună dispoziție, optimism și simple acte de caritate neașteptat de apreciate.

    Quanto tempo seus colaboradores perdem fazendo cotações de suprimentos para suas impressoras ? Esse é um dos motivos, porque não compensa manter equipamentos de impressão próprios, pois tempo é dinheiro, então acesse nosso site e contrate agora o serviço de locação de impressoras em sp, Sudeste Soluções a melhor empresa do segmento de São Paulo.


    Aș repeta experiența? DA! Unde mă înscriu?! 

    Mulțumesc din nou lui Marie, lui Melaine, lui Didier și lui Anais pentru sprijinul lor. Mulțumesc tuturor participanților care au reușit să creeze o atmosferă atât de frumoasă.

    Și pentru că sunt sigur că mai există suficienți oameni acolo care ar vrea să guste din experiența neașteptată a mobilităților Erasmus+, nu pot decât să îi trimit către pagina de Facebook a Asociației și site-ul web unde se pot găsi informații din belșug despre proiectele europene aflate în derulare.

    Sper ca tot mai mulți tineri să aibă parte de asemenea experiențe și să contribuie la schimbarea mentalităților celor din jur.

    *Articol realizat de Andrei-George Dobrea, ofițer relații internaționale în cadrul Asociației Young Initiative și participant la trainingul Erasmus+ ”What can we do together”, organizat de Asociația Concordia Picardie. 

    © Anaïs Morgane Balende

ONG-urile sprijină grupurile vulnerabile și personalul medical pe timp de pandemie

Postat de Blogunteer On October - 10 - 2020 0 Commentarii

Organizațiile societății civile au fost adevărate puncte de sprijin în perioada pandemiei. De la ajutorul oferit în mod direct beneficiarilor, la organizarea de activități educaționale sau sociale, ONG-urile s-au aflat mereu în mijlocul oamenilor și au venit cu soluții chiar și în vremurile dificile sau imprevizibile. Astfel, în plină pandemie, a fost realizat proiectul „Sprijin pentru Arad” prin care au fost ajutați cu hrană și produse de igienă primară copii și adulți vulnerabili, iar cu materiale de protecție sanitară medici […]

CITESTE TOT ARTICOLUL

Impactul Blogunteer asupra redactorilor săi voluntari

Postat de Blogunteer On June - 28 - 2020 0 Commentarii

Cu ocazia evenimentului aniversar #AYI10, am lansat un chestionar îndreptat către foștii redactori-voluntari ai Blogunteer, astfel încât să vedem care a fost impactul acestui proiect pentru dezvoltarea lor personală și profesională. Astfel, din 12 redactori contactați 9 au răspuns întrebărilor adresate (75%). În ceea ce privește perioada în care au fost activi ca voluntari, aceasta variază de la începuturile proiectului (2010) și până în 2017. Prima întrebare pe care le-am adresat-o a fost aceea legată de motivația pe care au […]

CITESTE TOT ARTICOLUL

Ar fi bine ca fiecare dintre noi să treacă de la a simți, la a face

Postat de Blogunteer On April - 21 - 2020 0 Commentarii

De curând (înainte ca pandemia să ne distanțeze social și să rămânem în casă), am participat la un training Erasmus+ în Olanda, organizat de către The Youth Company. Proiectul m-a făcut să înțeleg că pentru a face o schimbare într-o comunitate, trebuie să fac doi pași în spate și să analizez situația. Cele șapte zile petrecute la Lettele ne-au făcut, pe mine și pe ceilalți participanți din Franța, Spania, Olanda, Lituania și România, să ne dăm seama care sunt pașii […]

CITESTE TOT ARTICOLUL

Educația non-formală pentru profesori

Postat de Blogunteer On March - 22 - 2020 0 Commentarii

Ana este profesor de limba engleză și a organizat un atelier de educație non-formală pentru cadre didactice din mai multe județe. Află povestea ei și descoperă metodele de educație non-formală ce pot fi folosite la sala de clasă sau chiar în online.

CITESTE TOT ARTICOLUL

Claudiu și magia voluntariatului

Postat de Blogunteer On February - 29 - 2020 0 Commentarii

Blogunteer îl are astăzi ca invitat pe Claudiu, elev în Snagov și voluntar în cadrul proiectului de solidaritate implementat de Asociația Young Initiative (AYI). Pentru a-i cunoaște parcursul, i-am adresat câteva întrebări și l-am provocat să ne povestească despre ce înseamnă această experiență de voluntariat pentru el.

CITESTE TOT ARTICOLUL

Impactul Erasmus+ asupra tinerilor: își depășesc fricile și prejudecățile

Postat de Blogunteer On March - 4 - 2019 0 Commentarii

În urmă cu doi ani, 6 organizații europene de tineret (Asociația Young Initiative – România, Euroimpulse – Spania, Talk About Youth Project – Irlanda, Juventude da Vila Fonche – Portugalia, MES – Lituania și The Youth Company – Olanda) au demarat împreună cu Universitatea de Științe Aplicate Saxion din Olanda, un proiect de cercetare numit ImpACT+. Proiectul urma să măsoare impactul a șase programe europene de tineret de tip multi-activități, organizate în anii anteriori, folosind procesul învățării non-formale, respectiv metoda cercetării […]

CITESTE TOT ARTICOLUL

Am fost în Olanda și am învățat despre democrația participativă

Postat de Blogunteer On January - 8 - 2019 0 Commentarii

Ești curios să vezi care sunt culisele unui schimb de tineri de la nivel european și ce se întâmplă în zilele de activități? Te invităm să citești povestea Mariei, fost lider de grup în Olanda și povestitoare aici pe Blogunteer.ro.

CITESTE TOT ARTICOLUL

Nominalizează voluntarul care schimbă comunități în bine

Postat de Cristina Cautiș On November - 11 - 2018 0 Commentarii

Gala Națională a Voluntarilor aniversează anul acesta 8 ani de existență. Află în acest articol mai multe detalii despre Gală și cum poți contribui la schimbarea în bine prin nominalizarea voluntarului care aduce impactul pozitiv în jur.

CITESTE TOT ARTICOLUL

Corpul European de Solidaritate – la ce se referă și ce proiecte pot fi finanțate?

Postat de Blogunteer On November - 4 - 2018 0 Commentarii

Cristina ne vorbește în cel mai recent articol pentru Blogunteer despre Corpul European de Solidaritate: ce este, cel fel de proiecte pot fi finanțate și unde găsim mai multe informații.

CITESTE TOT ARTICOLUL

Cum am petrecut o săptămână în munți fără acces la internet

Postat de Blogunteer On August - 25 - 2018 0 Commentarii

Aparent, da, se poate trăi și așa, atunci când ai alături de tine oameni care îți transmit energie pozitivă și care sunt pregătiți să danseze, să cânte, să râdă cu tine și să explorați împreună pădurile din Munții Gutâi. “Dar totuși, cum poți să stai o săptămâna fără Facebook sau Instagram?” probabil că se întreabă unii dintre voi. Simplu, totul începe cu focul de tabără, unde ne strângem toți, unde împărtășim cu ceilalți ce vrem să oferim de-a lungul taberei […]

CITESTE TOT ARTICOLUL

Cum am învățat despre drepturile copilului/tânărului într-un cadru non-formal european

Postat de Blogunteer On July - 20 - 2018 0 Commentarii

De curând, am avut ocazia să participăm într-un schimb de tineri, finanțat prin programul Erasmus+, în Ostra, Italia împreună cu alți 39 de tineri din toate colțurile Europei. Care a fost tema acestui proiect? Bullying-ul: cauzele/consecințele acestuia și drepturile copilului/tânărului. Cu ajutorul educației non-formale am învățat cum să prevenim bullying-ul și cum să îi ajutăm pe cei care trec prin situații de hărțuire. Piesele de teatru pe care le-am jucat, discuțiile pe care le-am avut, activitățile și toate jocurile ne-au […]

CITESTE TOT ARTICOLUL

Cum a fost la Evenimentul European de Tineret din 2018

Postat de Blogunteer On June - 21 - 2018 0 Commentarii

Evenimentul European de Tineret a reunit mai bine de 8000 de tineri din întreaga Europă, iar în acest articol îți povestim care au fost activitățile organizate în Strasbourg.

CITESTE TOT ARTICOLUL