Blogunteer.ro

Împreună spunem povestea voluntariatului din România!

Ar fi bine ca fiecare dintre noi să treacă de la a simți, la a face

De curând (înainte ca pandemia să ne distanțeze social și să rămânem în casă), am participat la un training Erasmus+ în Olanda, organizat de către The Youth Company. Proiectul m-a făcut să înțeleg că pentru a face o schimbare într-o comunitate, trebuie să fac doi pași în spate și să analizez situația. Cele șapte zile petrecute la Lettele ne-au făcut, pe mine și pe ceilalți participanți din Franța, Spania, Olanda, Lituania și România, să ne dăm seama care sunt pașii pe care trebuie să-i parcurgem în formarea tinerilor care vor face cândva schimbări utile în societate.

Învățare prin conectare

Magia învățării de la începutul lui martie a fost asigurată de Vika și Aiste, cele două facilitatoare care au organizat spațiul de învățare. Încă de la început, au creat o relație bazată pe autenticitate, deschidere și sprijin, atât prin felul lor de-a fi, cât și prin activitățile practice, care ne-au pus în situația de a ne autodepăși. Inițial, au făcut o trecere în revistă a așteptărilor noastre, a temerilor, a ceea ce putem noi să oferim și au ținut cont de acestea până în ultima zi.

Pentru mine, un moment important a fost cel de conectare a grupului, care s-a făcut într-un mod interactiv. După jocurile de cunoaștere, prima provocare a săptămânii a fost crearea de grupuri și rezolvarea unor sarcini prin intermediul unei aplicații pe telefon: am creat turnuri din monede, am creat un imn al trainingului Inside Out, am realizat mișcări de yoga. După această activitate de tip team building, s-a creat o relație între participanți și traineri, care mi-a permis să mă simt vulnerabilă atunci când am avut nevoie și să ies din zona de confort atunci a fost cazul.

Cum găsesc o soluție

Trainingul din Olanda a fost primul pas din ceea ce urmează să se întâmple. Proiectul „Inside Out” implică patru etape, reprezentate de un training, o vizită de planificare, două schimburi de tineri și o evaluare finală. La finalul acestora, participanții vor fi familiarizați cu metode de educație non-formală de lucru cu tinerii, cu scopul de a le dezvolta gândirea critică și spiritul civic.

Activitățile la care am participat au fost concentrate pe ideea principală: cum să devii un bun facilitator pentru comunitate. În acest sens, toată săptămâna ne-am ghidat după trei metode: brainstorming – consens – autoreflecție. Fie că am lucrat în grupuri mici, medii sau în plen, acești piloni au permis valorificarea fiecărei idei și toți participanții au fost implicați. Metodele au fost folosite pe întreg parcursul săptămânii ori de câte ori se lansa o temă de dezbatere. Brainstorming-ul a permis fiecăruia să-și facă vocea auzită, autoreflecția ne ajuta pe fiecare să înțelegem care sunt punctele tari și punctele slabe ale propriilor idei, iar consensul ne ajuta să ajungem la un acord fără a fi nevoie să votăm o idee în defavoarea alteia.

O altă metodă pe care am experimentat-o este Kolb’s Circle. Aceasta presupune patru etape de bază: experiență / reflecție / contextualizare / aplicare și am explorat-o printr-un joc de încredere: ne-am împărțit în grupuri de câte trei, doi stăteau față în față, iar al treilea se balansa ca un pendul; pe rând, fiecare a luat locul pendulului. Apoi, ne-am așezat și am povestit despre experiență, am reflectat asupra acesteia, am analizat-o din mai multe puncte de vedere (al pendulului și al persoanei de pe margine) și ce am face diferit data viitoare. Kolb’s Circle poat4e fi folosită și în numeroase activități de învățare, atât în medii formale, cât și în medii nonformale.

Metoda 4 D mi-a atras atenția în mod deosebit deoarece este un bun instrument de facilitare. Respectând cele 4 D-uri (Dream – explorează conceptul din mai multe perspective, stabilește direcția; Discover – analizează conceptul; Design – identifică soluții cu privire la context; Decide – aplică soluțiile identificate), am format patru echipe, fiecare fiind responsabilă cu un tip de „D” pentru facilitarea unei activități cu tema „Identitatea tinerilor”. Cele mai multe dintre activități au fost bazate pe metode nonformale, cum ar fi brainstorming, role-play, teatru forum și reflecție. O adevărată provocare pe care ne-am asumat-o, un context de învățare în care ne-am dat voie să visăm, să descoperim, să proiectăm, să greșim și să îmbunătățim unde a fost necesar. Momentele de reflecție nu au lipsit nici de dată această, la nivel individual și de echipă. Toate activitățile derulate au fost doar o etapă premergătoare a ceea ce urmează să se întâmple cu toate informațiile pe care le-am dobândit în aceste zile.

Ne vedem în Lituania!

Relația creată în grup, bazată pe autenticitate și respectând pilonii brainstorming – autoreflecție – consens, au făcut ca săptămâna din Olanda să fie una de creștere din toate punctele de vedere. Pe de-o parte, am învățat multe lucruri noi. Pe de altă parte, am reușit împreună să decidem tema schimbului de tineri: „Human Rights Education”.

Cred că cel mai mare plus al acestui curs a fost îmbinarea învățării cu activități de reflecție și de conectare. Am plecat din Lettele cu multe idei pe care abia aștept să le aplic la clasă și în comunitatea în care lucrez. Modelele acestea de învățare m-au inspirat întrucât pot fi utilizate în multe contexte atunci când dorești să faci o schimbare, fie că vorbim de o comunitate sau de viața personală. Acum urmează să pregătim schimbul de tineri care va avea loc anul acesta, în Lituania, unde vom avea oportunitatea să fim în spatele scenei, unde vom înțelege mai bine ce înseamnă să te ocupi de derularea unui proiect Erasmus+.

*Articol redactat de Cosmina Dranga, profesoară și participantă la trainingul „Inside Out”, din partea Asociației Young Initiative, alături de Simina Sîrbu (autoarea fotografiilor din articol) și Valentin Netejoru. 

Articole asemanatoare:

Tags: , , , , , , ,