În urmă cu doi ani, 6 organizații europene de tineret (Asociația Young Initiative – România, Euroimpulse – Spania, Talk About Youth Project – Irlanda, Juventude da Vila Fonche – Portugalia, MES – Lituania și The Youth Company – Olanda) au demarat împreună cu Universitatea de Științe Aplicate Saxion din Olanda, un proiect de cercetare numit ImpACT+. Proiectul urma să măsoare impactul a șase programe europene de tineret de tip multi-activități, organizate în anii anteriori, folosind procesul învățării non-formale, respectiv metoda cercetării participative a tinerilor și cea bazată pe învățarea reciprocă (peer learning). Aceste metode ne-au ajutat pe noi, membrii echipei de cercetare, să fim implicați activ în procesul luării deciziilor, precum și să avem un cuvânt de spus referitor la cum ar trebui să arate cercetarea. Astfel, proiectul nu urmărea doar colectarea datelor și realizarea cercetării, cât și să îi învețe pe tinerii membri ai echipei de cercetare cum să inițieze și să realizeze o analiză științifică calitativă. Pe lângă acestea, alte două obiective ale proiectului erau crearea unui set de bune practici pentru proiecte viitoare similare și redactarea unei liste cu recomandări pentru factorii de decizie și părțile interesate.
Încă de la prima reuniune organizată în noiembrie 2017, în Olanda, am învățat care sunt etapele unei cercetări, am formulat împreună întrebarea de cercetare prin discuții și schimburi de păreri privind definiția cuvântului „impact”, am stabilit metoda de cercetare după o serie de încercări a mai multor metode și momente de reflecție asupra lor și am stabilit un plan pentru următoarele luni. Decizia comună majoră luată de către echipa de cercetare a fost cea privind metodele de colectare a datelor de la foștii participanți din programele de mobilități europene, ținând cont și de realitatea locală a fiecărei organizații, respectiv interviul semi-structurat și lucrarea artistică.
Au urmat apoi 4 luni în care fiecare echipă de cercetare națională a luat legătura cu foștii participanți privind înscrierea lor în acest proiect, a centralizat lucrările artistice primite de la foștii participanți prin care se putea vedea care a fost experiența lor în cadrul proiectelor de mobilitate, precum și dacă participarea în cadrul acestora i-a schimbat în vreun fel pe ei sau mediul din care fac parte, a desfășurat interviurile cu cei înscriși pentru a discuta mai în detaliu despre experiența avută în cadrul programului de mobilitate, a transcris discuțiile și le-a tradus în limba engleză.
Partea de colectare a datelor a fost finalizată până în aprilie 2018, când echipa de cercetare completă s-a reunit cu ocazia celui de-al doilea curs, organizat în Irlanda. Cu această ocazie, am discutat și învățat despre metoda de analiză a datelor colectate, folosind o serie de etichete (labels), într-o atmosferă deschisă unde era loc pentru diferite clarificări și ajustări. Cu alte cuvinte, am învățat despre cum să analizăm și să interpretăm datele culese, folosind metoda codificării acestora în categorii și coduri. Tot atunci s-a luat decizia de a extinde cercetarea, analizând și impactul mobilităților europene la nivelul comunităților și al organizațiilor de tineret, folosind un chestionar cu întrebări suplimentare. Toate cele 48 de interviuri susținute au fost analizate și organizate în funcție de etichetele stabilite, pe parcursul verii.
Cel de-al treilea curs desfășurat în septembrie 2018, în Portugalia a reprezentat partea finală a cercetării, când echipa de tineri cercetători începători a formulat concluziile și recomandările în ceea ce privește impactul atât asupra tinerilor, cât și a asupra asistenților sociali, a organizațiilor de tineret și a realităților locale, pe baza citatelor din interviuri și chestionare, care erau deja organizate în diferite categorii și etichete.
Ultima întâlnire de proiect a fost organizată la București, în februarie 2019, iar atunci am discutat despre finalizarea proiectului, cum anume vom disemina rezultatele și ce se va întâmpla mai departe cu rețeaua de parteneri.
Pentru mine personal, implicarea în proiectul ImpACT+ a fost o realizare. Pe lângă cunoștințele și abilitățile privind activitatea de cercetare științifică calitativă pe care le-am învățat prin practică (learning by doing), am mai învățat tot prin practică puțin management de proiect, ce înseamnă să îți iei un angajament pe o perioadă mai lungă de timp, am mai învățat despre dinamica grupurilor și despre cum să preiei inițiativa pentru propriile idei și sugestii, precum și cum să îmbini partea de îndeplinire a obiectivelor cu partea de construire a relațiilor interpersonale, iar lista continuă. În plus, mă gândesc cu drag la toată echipa de proiect, deoarece am avut câte ceva de învățat de la fiecare dintre ei, fiind foarte diferiți și având educație și culturi variate.
Care sunt concluziile cercetării?
-
Tinerii participanți au avut diferite motive pentru a participa într-unul dintre programele europenele de tip multi-activități, iar pentru majoritatea dintre ei așteptările lor privind programul au fost depășite. Așteptările participanților privind programul au variat de la dorința de a călători și de a experimenta noi lucruri, la motivația de a experimenta un program Erasmus+, însă au fost și tineri care nu au avut așteptări.
-
Foștii participanți au menționat deseori că au învățat din experiențele și perspectivele celorlalți participanți din program, dar și din schimbul intercultural.
-
Ieșind din realitatea locală, interacționând și dezvoltând relații noi cu oameni diferiți, din alte țări, i-a determinat pe tinerii participanți să devină mai conștienți de propria lor identitate.
-
Experiența pozitivă a proiectelor i-a încurajat pe participanți să întreprindă diferite activități și să repete experiența avută în timpul proiectului și în comunitatea lor. I-a ajutat să devină mai proactivi, mai perseverenți și să își dorească să se implice mai mult în societate, fie prin munca de voluntariat, participarea la dezbateri sau implicarea în mai multe proiecte de mobilități europene.
-
Mediul sigur, motivațional și non-competitiv, creat în timpul schimburilor de tineri, i-a încurajat pe participanți să experimenteze, să facă greșeli și să învețe. Pe lângă cunoștințele specifice despre diferite teme, precum drepturile LGBT+, educația non-formală, discursul instigator la ură, drepturile migranților, drepturile copiilor, etc, participanții au mai menționat dobândirea și dezvoltarea unor abilități precum cele de comunicare, lucrul în echipă, leadership, stabilirea și îndeplinirea obiectivelor. În plus, și-au îmbunătățit cunoștințele de limba engleză și au devenit mai empatici în relațiile interpersonale.
-
Participarea în schimburile de tineri i-a încurajat pe cei implicați să-și depășească insecuritățile, fricile și prejudecățile, ieșind astfel din zona de confort. Activitățile non-formale și mediul sigur creat i-a ajutat pe tineri să devină mai încrezători și mai motivați. Majoritatea participanților sunt fericiți și recunoscători că au participat în aceste programe, devenind nostalgici când se gândesc la oamenii pe care i-au întâlnit, însă au menționat că au experimentat și alte emoții mai intense, precum frustare, anxietate și neliniște.
Potrivit majorității organizațiilor implicate în proiect, participarea la programele europene de tip multi-activități a avut un impact asupra organizațiilor în ceea ce privește creșterea gradului de vizibilitate și recunoaștere, precum și atragerea de noi tineri în organizație (voluntariat, participarea în proiecte etc), formarea de noi parteneriate locale și internaționale, implementarea unor metode noi de lucru, precum îmbinarea educației formale și non-formale, educația prin învățare reciprocă (peer to peer), etc.
În ceea ce privește impactul asupra comunităților locale, acesta a putut fi văzut pe mai multe niveluri. Primul este implicarea mai mare a tinerilor în organizarea și promovarea de proiecte și oportunități europene noi. În al doilea rând, aceste proiecte au ca rezultat o deschidere mai mare a comunității locale față de teme și subiecte diferite ale programelor europene. Mai mult, putem vedea impactul pozitiv sub forma colaborării între organizații și dezvoltarea rețelei de parteneriate, de care comunitatea poate beneficia.
Câteva recomandări pentru ONG-urile care trimit/găzduiesc participanți, desprinse din cercetare:
-
Pregătirea participanților și setarea așteptărilor acestora referitoare la program înaintea plecării, prin discuții cu participanții despre tema programului, conceptul de educație non-formală, informațiile logistice, obiectivele de învățare, responsabilitățile lor.
-
Oferirea de sprijin participanților care călătoresc în afara țării pentru prima oară, în ceea ce privește rezervarea biletelor de avion, informații privind bagajele, etc.
-
Organizarea unei întâlniri de pregătire cu tot grupul național de participanți, cu o săptămână înainte plecării, pentru ca aceștia să se poată cunoaște între ei.
-
Stabilirea unei proceduri de comunicare între liderul de grup și persoana responsabilă din organizația de trimitere, în special pentru situații neașteptate, precum întârzieri, anulări etc, dar și pentru a informa când grupul a ajuns la destinație.
-
Numirea unei persoane de sprijin din partea organizației de trimitere, care să fie prezentă în timpul mobilității.
-
După mobilitate, organizarea unei întâlniri cu tot grupul pentru a reflecta asupra experienței de învățare și pentru a decide cu privire la pașii următori.
-
Trimiterea unui formular de feedback către participanți, pentru a putea descrie experiența lor din cadrul mobilității.
Nu în ultimul rând, prin intermediul proiectului au fost create mai multe materiale digitale despre cum poți genera un impact vizibil în comunitate cu ajutorul proiectelor Erasmus+. Mai multe informații sunt disponibile aici:
*Articol redactat de Elena Șelaru, junior researcher în echipa proiectului „ImpACT+”, din partea Asociației Young Initiative.
