Blogunteer.ro

Împreună spunem povestea voluntariatului din România!

bookmark bookmark
Eliza Vaş On December - 5 - 2011

În România, 12, 8 % din populaţie s-a implicat în activităţi de voluntariat, arată un studiu de piaţă, realizat în anul 2010 la iniţiativa Comisiei Europene (puteţi citi mai multe despre el în articolul referitor la portretul voluntarului european). Adaptând acest număr la cetăţenii români, despre care se spune în ultimul timp că ar fi în număr de 19,3 milioane, ajungem la următoarele cifre: 2 432 000 de conaţionali ce au îmbunătăţit societatea prin munca desfăşurată.

Aceste cifre nasc o întrebare şi anume-care este rolul voluntarului în societatea românească? 

Avem la dispoziţie o sumă de variante, iar îndemnul pe care îl lansez e acela de a vă alege răspunsul pe care-l consideraţi potrivit, cu singura menţionare că nu există răspunsuri greşite când vine vorba de voluntariat. Aşadar, rolului voluntarului poate fi:

  • Acela de a aduce o schimbare în mediul din care face parte; fie că a observat o nevoie în societate şi încearcă să aducă soluţii pentru aceasta, fie că e vizionar şi construieşte o idee pe care alţii n-au avut-o încă în minte ori în suflet;
  • Acela de a inspira o categorie de oameni sau alta; citim poveşti ale voluntarilor, precum cele publicate pe site-ul nostru şi mereu descoperim o motivaţie care transcede impedimentele înfăptuirii unui vis;
  • Acela de a vedea dincolo de imposibil; majoritatea proiectelor care s-au derulat au avut momente de cumpănă, fie din cauza amănuntelor de ordin financiar fie din simplul fapt că nu se găsea o sală pentru un anumit training, dar voluntarul a demonstrat că atunci când cineva caută, inevitabil va găsi;
  • Acela de a construi o strategie şi  de a planifica până la ultimul detaliu; pentru voluntarii care citesc acest editorial, conceptul nu e deloc străin pentru că primul lucru pe care-l faci când ai un proiect este să pregăteşti o strategie şi să planifici activităţile ce urmează; ei bine, când omul respectiv ajunge într-un loc de muncă unde e nevoit să facă acelaşi lucru, nu i se pare floare la ureche?
  • Acela de a fi în locul în care oamenii cu resurse nu sunt; în acest caz e vorba despre tot ceea ce nu reuşesc să facă oamenii cu putere politică sau cu putere financiară; găsim un ONG care se ocupă de sprijinirea copiilor insituţionalizaţi, o asociaţie studenţească care le va face memorabilă această perioadă celor ce fac parte din ea, o fundaţie ce luptă pentru drepturile femeilor abuzate sau un club care militează pentru salvarea padurilor şi reducerea defrişărilor;
  • Acela de a imprima pasiune în fiecare activitate desfăşurată; Aţi văzut vreun copil care să nu râdă? Ei bine, eu n-am întâlnit un voluntar care să nu fie pasionat de ceea ce face. Şi e atât de entuziasmat de activitatea sa, încât transmite şi celorlalţi starea aceasta. Dacă aş avea de ales în ceea ce-i priveşte pe viitorii colegi de muncă, întotdeauna aş miza pe cineva care a făcut măcar un dram de voluntariat.
  • Acela de a demonstra profesionalism în condiţiile în care remuneraţia nu este o motivaţie; dacă un om poate să abordeze o acţiune într-un mod calitativ, nefiind sub auspiciul banilor, cred că aceasta este cea mai bună carte de vizită indirectă pe care o poate ţine în portofel;
  • Acela de a aduce la cunoştinţa celorlalţi că învăţarea e un proces care nu se termină niciodată; Aţi întâlnit vreun voluntar care să meargă la o conferinţă ori un training şi să spună “Gata, acum le ştiu pe toate?”; Eu nu, motiv pentru care îi apreciez pe aceşti oameni care dedică timp pentru a creşte dincolo de cunoştinţele pe care le au la un anumit moment;

Mai bine de 2 milioane de români sunt angajaţi în activităţi benevolante, motiv pentru care puteţi să-i întâlniţi peste tot. În acest fel, putem afirma că avem o comunitate a voluntarilor în România, una în care anumite persoane sau grupuri se îngrijesc să dezvolte educaţia non-formală, altele creează liderii de mâine, unele oferă posibilităţi de voluntariat internaţional, altele se ocupă de curăţarea ţării şi de protejarea pădurilor, dar mai sunt şi oamenii aceia, care poate sunt necunoscuţi publicului larg. Poartă pălăria unui contabil de exemplu, dar după serviciu ajută la construirea de case. E îmbracată în costum, dar la finele programului oferă asistenţă într-un centru de vârstnici. Are 10 ani, dar a învăţat că nu toţi au aceleaşi şanse, prin urmare donează din jucăriile sale. Are un nume ciudat, dar militează pentru integrarea rromilor în societate. Pare cel mai popular student din universitate, dar e implicat în ajutorarea bolnavilor de SIDA. Toate aceste imagini sunt vii. Sunt oameni pe care i-am întâlnit în diverse circumstanţe, dar nu le-am reţinut numele sau poate că au vrut să anonimi şi cunoscuţi doar prin fapta săvârşită.

Astăzi, e o zi specială pentru fiecare voluntar, deoarece sărbătorim Ziua Internaţională a Voluntarilor. Prin urmare, voi, dragi oameni, oriunde v-aţi afla, dacă la un moment aţi adus un zâmbet pe chipul cuiva printr-o activitate ce nu cerea recompensă, meritaţi recunoaşterea noastră şi a celor din jur.

Tu cunoşti un voluntar? Pentru că e un bun moment de a-i transmite:

 

Mulţumesc!

 

Articole asemanatoare: