Peste 83% din europeni au întâlnit discursul instigator la ură (DIU) în mediul online, iar 36% s-au simţit ameninţaţi sau ofensaţi online. Primele 3 grupuri ţintă ale discursului instigator la ură online, la nivel european, sunt comunitatea LGBT, musulmanii şi femeile.
În ceea ce priveşte motivele discriminării, 50% dintre persoanele cu orientare sexuală diferită consideră că au fost discriminate, acelaşi procent fiind întâlnit şi în rândul comunităţii de etnie romă.
Discursul instigator la ură este un subiect care ajunge greu în media, iar schimbarea de atitudine necesită timp, motivaţie şi efort. În acest context, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile a organizat, vineri – 16 septembrie, o sesiune de dezbatere cu mass media şi prezentare de proiecte pe această temă.
În lipsa unei strategii publice naţionale împotriva discriminării şi a discursului instigator la ură, în cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului a fost lansată campania Fără ură/Cu drag. Ministerul este însă doar creatorul de context, organizaţiile nonguvernamentale din cadrul Comitetul Naţional al Campaniei Împotriva Discursului Instigator la Ură 2016 – 2017 fiind cele care implementează şi promovează proiecte şi activităţi, la nivel naţional.
Andrei Popescu, secretar de stat în cadrul MTS, a susţinut, în cadrul sesiunii, necesitatea de a investi cât mai devreme în promovarea unei atitudini de toleranţă pentru a avea rezultate cât mai bune. În campania Fără Ură/Cu drag s-a investit foarte mult suflet, însă oamenii sunt cei care trebuie să înţeleagă cât de mult rău fac prin promovarea unor mesaje negative.
Discursul instigator la ură este manipulatoriu, ostil, non-tolerant, poate fi insesizabil, reprezintă un comportament deviant şi îngrădeşte libertatea de exprimare. Din păcate însă, ignorarea este cea mai întâlnită reacţie.
Mălina Cîntic, reprezentantă a Federaţiei Române de Fotbal, a prezentat câteva proiecte din cadrul campaniei antidiscriminare desfăşurate de federaţie, în premieră, la nivel naţional. Fotbalul este un fenomen foarte vizibil, cu un rol important de formare şi educare. Galeriile de fotbal au fost folosite ca masă de manevră pentru transmiterea anumitor mesaje, iar schimbarea de atitudine este greu de obţinut într-un mediu în care anumite comportamente şi prejudecăţi sunt împământenite.
Pentru prima dată, în cadrul meciurilor de fotbal, observatorii au o rubrică specială prin care pot semnala comportamentele discriminatorii şi mesajele care instigă la ură. De asemenea, federaţia a lansat un program de educare şi formare pentru managerii de cluburi.
Proiecte pentru promovarea diversităţii şi a toleranţei au fost organizate, şi în şcoli şi licee, de Centrul de Jurnalism Independent şi de Median Research Centre (MRC) în parteneriat cu Asociația Educ – Less Hate More Speech. Tinerii se implică!
De asemenea, E-civis a urmărit discursul instigator la ură în rândul liderilor politici. În urma unei monitorizări a principalelor site-uri de ştiri, bloguri şi discursuri ale oamenilor politici, principalele ţinte de discriminare din România sunt alese pe criterii de gen (femei, în special) 51% şi etnie 31%.
Orice schimbare de atitudine porneşte, în primul rând, de la noi înşine. Putem reflecta în propria oglindă la reflexele şi comportamentele noastre. De asemenea, putem sesiza cazurile de discriminare şi instigare la ură:
– instituţional, către:
Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (www.cncd.org.ro) ; Consiliul Naţional al Audiovizualului (www.cna.org)
– nonguvernamental:
Apador CH (www.apador.org)
– online:
www.nohatespeech.ro; www.cyberhate-watch.ro; www.nohatespeechmovement.org
