De-a lungul existenței noastre, putem alege fie să trăim o viață obișnuită pe mai departe, fie să ne dedicăm celor din jurul nostru, schimbând în bine destinul lor. Eu am ales cea de a doua cale de urmat și pot spune că, în ceea ce mă privește, nu puteam face o alegere mai bună.
Cum a început totul?
Acum un an, pe vremea aceasta, așteptam cu sufletul la gură răspunsul privind finanțarea primului meu proiect. Pentru început, a fost unul negativ, dar din fericire nu am renunțat, l-am rescris și depus, iar perseverența mi-a fost răsplătită. Pe 19 iulie, la scurt timp după susținerea bacalaureatului, am trăit una din cele mai fericite zile din viața mea. Proiectul Learn2Include se aprobase pe acțiunea 1.2, Tineret în Acțiune.
De foarte mult timp, îmi doream să realizez activități de creație și animație socio-educativă cu copiii de la centre și să implic voluntari din mediul rural. În trecut, am avut șansa să văd cât de mult poate schimba un joc un anumit grup de oameni. Nu orice joc, doar de dragul de a te juca, ci un joc cu obiective de învățare.
Poate părea neverosimil, dar imaginați-vă că, fără să vă dați seama, în timp ce vă simțiți bine jucând Catan, Activity sau Dixit, învățați să faceți o mică strategie, un plan, vă dezvoltați spiritul de echipă și creativitatea. Mai târziu, aceste “abilități magice” vă pot fi de folos la facultate, în familie, la practică sau muncă, în fiecare aspect al vieții. De la această idee am pornit și eu, ajungând să derulez un proiect cu finanțare europeană.
În ce a constat proiectul?
Proiectul Learn2Include și-a propus să promoveze cetățenia activă a tinerilor prin voluntariat, să dezvolte solidaritatea și toleranța între 15 tineri din mediul rural și 15 tineri/copii instituționalizați, în special pentru a consolida coeziunea socială. Mai simplu, proiectul a constat în activități educative pentru copii și într-un curs de scriere de proiecte pentru voluntari.
Așadar, timp de 10 săptămâni, în fiecare sâmbătă, ne-am întâlnit cu copiii de la Centrul de Servicii Comunitare ”Rază de Soare” Băicoi și am desenat, am colorat, am creat felicitări. Alături de ei, am învățat să pictăm pe sticlă, pe lemn, pe lut ars, să facem origami, quilling. De asemenea, am exersat munca în echipă cu jocul ”Derdienii”, construind, nu doar pe planșa de joc, poduri între noi.
Dacă ar fi să-i întreb pe voluntari și pe copii care a fost activitatea lor preferată, răspunsul ar fi, fără ezitare, “Secret Friends”. Acest joc simplu consta în faptul că fiecare copil avea un prieten secret care îi punea mici atenții sau cadouri într-un plic, în fiecare sâmbătă. Cred că toate cuvintele din lume nu pot descrie câtă fericire era pe chipul copiilor când primeau de la voluntari o mică ciocolată spre exemplu. Alături de ei, am avut șansa să redescopăr ce înseamnă să te bucuri de lucrurile simple pe care le ai. Câtă bucurie simți atunci când ai persoane cu adevărat dragi lângă tine.
Testimoniale ale voluntarilor din proiect
“Am plecat de la dorința de a cunoaște oamenii, ei devenind pe parcurs „obiectul” meu preferat de studiu. Am învățat că fiecare sâmbătă este specială. Am învățat că familia nu înseamnă întotdeauna părinți, familia este dincolo de cuvinte. Am învățat că unii oameni pot zâmbi fără a avea vreun motiv. Am învățat că în viață poți face orice, poți iubi, poți visa, poți crede sau poți zâmbi, indiferent de ceea ce-ți lipsește.”– Oana, voluntar
“În ciuda faptului că eu m-am înscris în proiect cu ideea de a-i ajuta cu ce pot pe acei copii, am ajuns să fiu eu cea ajutată de ei, cea care învaţă de la ei, cea care primeşte iubire de la ei. Din acest punct de vedere, eu sunt foarte săracă în comparaţie cu ei.”-Ioana, voluntar
Pentru mine, acest proiect a însemnat că ei, copiii, mi-au dat energie și atâta bucurie prin îmbrățișarea pe care mi-o ofereau de fiecare dată când mergeam la ei. O îmbrățișare caldă, un chip fericit. Multiplicate de 19 ori. Știu că s-a meritat fiecare efort depus și voi păstra mereu pe birou aceste felicitări primite de la ei. Ar fi trebuit să încep povestea mea cu ele, sunt cea mai de preț amintire…
