La după 20 de ani de la semnarea Tratatului de Maastricht sărbătorim în 2013 Anul European al Cetăţenilor, printr-o decizie luată de către Comisia Europeană. În anul 1993, lua fiinţă conceptul de cetăţenie europeană, moment în care locuitorii celor 12 state membre primesc o recunoaştere oficială a apartenenţei la spaţiul comunitar şi dincolo de a fi francezi, danezi ori greci, se puteau numi cetăţeni europeni. Atfel, fiecare persoană născută pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene primeşte automat şi cetăţenie europeană. Prin tratatele ulterioare, vorbim aici despre Amsterdam (1997) şi Lisabona (2007) se specifică faptul că cetăţenia europeană nu înseamnă o înlocuire a cetăţeniei naţionale, ci are un rol complementar.
Într-un studiu desfăşurat în anul 2012, media europeană a răspunsurilor la întrebarea “Ştiţi ce drepturi aveţi în calitate de cetăţeni europeni?” s-a situat la 54%. Asta înseamnă că jumătate din populaţia Uniunii Europene nu-şi cunoaşte drepturile care survin din calitatea de cetăţean european.
Drepturile cetăţenilor europeni
În continuare, vom prezenta drepturile care decurg din apartenenţa la spaţiul comunitar şi care sunt consfinţite prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
- dreptul de liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul Uniunii Europene;
- dreptul de a alege şi a fi ales în Parlamentul European şi în alegerile locale din statul membru de reşedinţă;
- orice cetăţean al Uniunii beneficiază, pe teritoriul unei ţări terţe în care statul membru, al cărui resortisant este, nu este reprezentat, de protecţia autorităţilor diplomatice sau consulare ale oricărui alt stat membru al Uniunii Europene;
- dreptul de a adresa petiţii Parlamentului European şi reclamaţii Ombudsmanului European;
- dreptul de a lansa sau de a participa la o „iniţiativă cetăţenească europeană” prin care un milion de cetăţeni din cel puţin 8 state membre pot invita Comisia Europeană să depună propuneri corespunzătoare cu privire la problemele din aria sa de competenţă.
Instrumentele cetăţeniei europene
Având în vedere că Uniunea Europeană a trecut la un număr mai mare de membri în acest an, vom prezenta în continuare un infografic referitor la situaţia curentă a spaţiului comunitar pentru a înţelege mai bine conceptul de cetăţean european.
După cum se poate observa în imaginea de mai sus, până la finalul anului 2013, vor fi cheltuite 715 milioane euro pe componenta cetăţenie, aici întrând sumele destinate următoarelor categorii şi programe: sănătate publică şi programe pentru protecţia consumatorului, cultură, Tineret în Acţiune, media, Europa pentru Cetăţeni, acţiuni de comunicare, instrumente financiare pentru protecţie civilă şi Fondul de Solidaritate al UE.
Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene este principalul instrument de care dispune UE pentru a face faţă catastrofelor naturale majore şi pentru a-şi manifesta solidaritatea cu regiunile din Europa afectate de dezastre. Fondul a fost creat ca reacţie la inundaţiile devastatoare care au lovit Europa Centrală în vara anului 2002. De atunci, a fost utilizat în cazul a 56 de dezastre de diverse tipuri: inundaţii, incendii forestiere, cutremure, furtuni şi secetă.
Tineret în Acţiune este programul pe care Uniunea Europeană l-a creat pentru tineri, în vederea promovării cetăţeniei europene active, solidarităţiii, toleranţei în rândul tinerilor europeni şi a implicării acestora în plămădirea viitorului Uniunii. Programul promovează mobilitatea în interiorul şi în exteriorul graniţelor UE, învăţare non-formală şi dialog intercultural, încurajând integrarea tuturor tinerilor, indiferent de mediul educaţional, social şi cultural al acestora.
Programul Europa pentru cetăţeni este un program comunitar derulat de Direcţia Generală Comunicare din cadrul Comisiei Europene, care îşi propune să promoveze cetăţenia europeană activă prin implicarea societăţii civile în construirea unei Europe unite, bazată pe valori istorice şi rememorarea unui trecut comun, pe aprofundarea dialogului intercultural şi pe concepte precum toleranţa, solidaritatea, democraţia, egalitatea de şanse şi înţelegerea reciprocă.
Rolul organizaţiilor non-guvernamentale în promovarea Anului European al Cetăţenilor
Un rol important în acest caz l-au jucat organizaţiile non-guvernamentale, care au sprijinit prin acţiunile derulate promovarea Anului European al Cetăţenilor. Spre exemplu, la nivel european s-a format alianţa EYCA, ce înglobează 60 de organizaţii şi reţele ale societăţii civile, însumând în acest fel peste 3000 de organizaţii implicate în proces. Dintre acestea amintim: Forumul European al Tinerilor (organizaţie de coordonare a asociaţiilor naţionale ale tinerilor din Europa, formată din consilii naţionale de tineret şi organizaţii internaţionale neguvernamentale ale tinerilor), Serviciul European pentru Acţiune Cetăţenească (are drept scop facilitarea cooperării între organizaţiile non-guvernamentale şi instituţiile Uniunii Europene) şi Autism Europa (asociaţie care drept obiectiv respectarea drepturilor persoanelor cu autism şi îmbunătăţirea calităţii vieţii acestora).
O altă asociaţie care face parte din alianţa EYCA este European Alternatives, dedicată promovării politicilor şi culturii transnaţionale. În fiecare an, organizează festivalul cultural-artistic Transeuropa, ce are loc în 13 oraşe europene, unul dintre acestea fiind Cluj-Napoca.
După cum este menţionat şi într-un raport emis de către promotorii Anului European al Cetăţenilor, voluntariatul reprezintă un factor cheie pentru îmbunătăţirea coeziunii sociale, dovadă stând implicările organizaţiilor non-profit în acţiunile iniţiate de către instituţiile Uniunii Europene. În momentul de faţă, 23% dintre europenii cu vârsta peste 15 ani sunt implicaţi în activităţi de voluntariat, reprezentând astfel un total de 92 milioane de voluntari.
Uniunea Europeană a conştientizat rolul pe care-l poate avea voluntariatul în promovarea conceptului de cetăţenie europeană şi a iniţiat în acest sens o serie de programe şi acţiuni, după cum am putut observa, prin care persoanele aparţinând spaţiului comunitar au putut să-şi dea seama că împărtăşesc valori comune şi sunt parte ale aceleiaşi comunităţi.
Puteţi urmări în acest sens un raport întocmit de către Comisia Europeană în privinţa rezultatelor obţinute în acest an:
Modalităţi de implicare în dezbaterea privind viitorul Europei
Organizatorii au creat câteva instrumente pentru a întări cooperarea dintre instituţii şi cetăţeni. Unul dintre acestea este site-ul Vocea ta în Europa care cuprinde 3 secţiuni: consultări (exprimarea părerilor proprii cu privire la politice UE), discuţii (dezbaterea principalelor teme ale zilei şi comunicarea pe chat cu liderii UE) şi alte opţiuni. Al doilea instrument de care pot dispune cetăţenii UE îl reprezintă Iniţiativa Cetăţenească Europeană, prin care un număr de minim 1 milion de locuitori ai Uniunii pot solicita Comisiei Europene să facă propuneri legislative.
* Acest articol a fost scris pentru concursul Blogger European, iar Regulamentul Campaniei poate fi consultat aici.
