„Sunt cetăţean european şi am drepturi!” De câte ori aţi auzit această expresie în ultimul timp? Ce înseamnă să fii cetăţean european, care sunt drepturile şi obligaţiile care ne revin din apartenenţa la Uniunea Europeană? Acestea sunt întrebările la care am încercat să răspundem prin participarea la atelierul Cetăţenia europeană între teorie şi realitate din cadrul întâlnirii anuale Eurosfat.
Atelierul a avut loc într-un format inspirat din metoda cafeneaua publică, accentul fiind pus pe dialogul activ, schimbul de informaţii şi găsirea de soluţii creative. Această metodă este folosită pentru un grup mare de persoane atunci când se doreşte dezbatarea publică a unui subiect.
Mai exact, noi, participanţii: membrii din diferite organizaţii de voluntariat, studenţi sau activişti civici am fost aşezaţi la mese de câte 7-10 persoane şi am discutat liber şi deschis, pe parcursul a câteva zeci de minute, despre un anumit subiect expus pe un călăreţ. După fiecare rundă de discuţie, ne-am mutat la altă masă şi am discutat pe marginea unui subiect nou. Dezbaterile au fost moderate de către un facilitator.
Am reuşit să interacţionăm astfel cu persoane din domenii diferite: voluntari din ONG-urile dedicate minorităţii rrome sau copiilor cu dizabilităţi, voluntari străini, studenţi sau angajaţi din instituţiile publice româneşti, să ne auzim unii altora părerile şi mai ales să generăm idei şi soluţii pentru ca românii să se implice mai activ în temele şi proiectele de importanţă europeană, să aibă spirit civic în sens european.
Temele abordate în cadrul discuţiilor din atelier au fost:
- Ce beneficii am ca cetăţean european?
- Care sunt drepturile şi obligaţiile cetăţenilor europeni?
- De ce să particip la alegerile europene?
- Cum se manifestă spiritul civic la nivel european?
- Suntem cetăţeni de mâna a doua?
- Cum se traduce în proiecte cetăţenia europeană?
Ce am aflat?
Cetăţenia europeană este legată evident de anumite drepturi precum dreptul la liberă circulaţie, de stabilire şi muncă pe teritoriul Uniunii Europene sau recunoaşterea studiilor şi diplomelor în UE. Suntem foarte puţini cei care ne cunoaştem drepturile şi care ne implicăm activ ca ele să fie respectate dar şi mai puţini cei care ne cunoaştem obligaţiile.
Ştiaţi că avem două tipuri de obligaţii? Cele scrise care decurg din Tratale UE şi directivele Comisiei dar şi cele morale, de ordin valoric cum ar fi obligaţia de a te informa, de a participa activ şi de a vota în cadrul alegerilor europene.
De ce sunt sunt importante aceste alegeri europene şi de ce participă doar o mică parte a populaţiei la acest proces de vot prin care se decid reprezentaţii României în Parlamentul European? Alegerile europene se organizează o dată la 5 ani, iar cetăţenii europeni îşi aleg eurodeputaţii, adică acei oameni care trebuie să le facă vocea auzită la Bruxelles. Tot de aceste alegeri depinde şi componenţa Comisiei Europene, organul executiv al Uniunii care proiectează politicile şi programele europene, inclusiv cele pentru voluntariat şi tineret, pentru o periodă de 5 ani. Vorbind de drepturi şi obligaţii, participarea la vot la alegerile europarlamentare este din acest punct de vedere nu doar un drept dar mai ales o obligaţie. Avem datoria de răspunde pentru alegerea noastră şi de a-i responsabiliza pe cei aleşi.
Suntem oare noi, românii, cetăţeni europeni de mână a doua? Cât de mult spirit civic european există în România şi de ce este nivelul de implicare atât de mic? Pentru mulţi, mai ales în mediul rural, UE înseamnă fonduri europene şi subvenţii agricole sau din păcate o entitate abstractă şi îndepărtată. Poate că acesta este şi motivul pentru care nu ne implicăm şi nu participăm activ ca cetăţeni europeni. Printre soluţiile propuse de participanţi putem enumera: informarea într-un limbaj adecvat; educaţia civică pe tot parcursul vieţii – formală, începând cu grădiniţa, nonformală prin programe naţionale şi internaţionale şi stimularea voluntariatului; popularizarea în mass media a exemplelor de bună practică. Există o necesitate ca cetăţeanul, nu doar cel român, să devină un agent activ, o voce mai puternică, nu doar un recipient al deciziilor luate în UE. Această realitate a determinat Comisia Europeană să declare 2013 ca fiind Anul european al cetăţenilor, iar pentru împlinirea acestui deziderat este nevoie şi de implicarea organizaţiilor nonguvernamentale, asociaţiilor civice şi a voluntarilor.
Câţi dintre noi am întâmpinat obstacole ca birocraţia sau barierele lingvistice şi legislative atunci când am încercat să beneficiem de avantajele cetăţeniei europene? Cum le putem înlătura? Printr-o bună informare, prin corelarea legislaţiei cu metodologia de jos în sus, prin eliminarea discrepanţelor, popularizarea exemplelor de bună practică sau prin parteneriate şi protocoale la nivel ministerial.
Ştiaţi că voluntariatul este o componentă esenţială a cetăţeniei europene? Activităţile de voluntariat aduc împreună oameni din toate colţurile Uniunii. Aceştia cooperează într-un mediu multicultural unic, generează idei şi proiecte de viitor, promovează diversitatea şi contribuie la unitatea UE.
Pe lângă acest atelier la care am participat, în cadrul Eurosfat au avut loc două sesiuni plenare şi alte ateliere de consultări pe teme ca reforma sistemului de sănătate, zona euro, sistemul european de protecţie a datelor sau gestionarea fondurilor europene în România. Eurosfat este întâlnirea anuală a tuturor celor interesaţi să dezbată actualitatea europeană dintr-o perspectivă românească. Evenimentul este iniţiat de către Asociaţia Europuls, o organizaţie de tineri profesionişti români care îşi propun să promoveze integrarea europeană în România.
Le mulţumim colegilor de la Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (ANPCDEFP), Miruna şi Andrei, pentru invitaţia de a participa la acest atelier şi pentru contribuţia lor la crearea unei ambianţe relaxante, deschise şi profesioniste. Sperăm că evenimentul a fost un antidot contra indiferenţei românilor faţă de Uniunea Europeană aşa cum şi-au dorit organizatorii şi aşteptăm cu interes raportul care va conţine contribuţia atelierelor.
