La evenimentul Tineret în Mișcare, din luna septembrie, ne-am întâlnit și am stat puțin de vorbă cu echipa Upside Down. Pentru că proiectul și produsele lor ni s-au părut inedite și interesante, ne-am gândit să vorbim mai pe larg despre activitatea lor, reciclarea în România și conceptul de upcycle. Iată ce am aflat de la Roxana Antochi, voluntar în cadrul proiectului!
-Care este povestea proiectului Upside Down?
Upside Down a început să se concretizeze după experiența în India a unuia dintre inițiatori – Andreea. Cred că cel mai frumos mod prin care puteţi afla cum a apărut ideea este direct de la ea:
„Pe 29 decembrie 2010, am aterizat în Delhi, India. Îmi programasem să stau 6 luni, dar cum planurile de acasă nu se potrivesc cu cele din India, mi-am extins șederea la 10 luni. Timp de 6 luni am lucrat în mediul corporate. În următoarele 4, am început să fac voluntariat. Am descoperit niște proiecte cu idei atât de faine și, în același timp, simple. M-am întrebat: de ce în România nu există așa ceva?
Cel mai mult mi-a plăcut ideea de reutilizare creativă.
Cum ar fi să îți faci un portofel din cutia de suc pe care tocmai ai băut-o?
Dar să îți faci o geantă din camera de cauciuc de la mașină pe care tocmai ai schimbat-o?
Am rămas surprinsă cât de creativi sunt oamenii.
Mi-am propus să aduc această parte și în România. Încă din India mă gândeam la tot felul de campanii de marketing (asta e specializarea mea). Zis și făcut. Când m-am intors în țară, ne-am format echipa (Andreea, Alina, Alexandru și Roxana) și ne-am apucat de treabă.
În urma participării la concursul Social Impact Award, proiectul Upside Down a câştigat unul dintre premiile de 4000 de euro, bani care ne permit să îl implementăm.”
– 
Cum ai descrie în trei cuvinte proiectul Upside Down? Dar pe voi, echipa care face posibil acest proiect? Ce principii vă unesc și în ce valori credeți?
Primele cuvinte care îmi vin pe buze, când mă gândesc la Upside Down sunt: upcycle, creativitate, surprinzător. Referitor la echipa noastră, cred că ceea ce ne caracterizează este ideea de a schimba lucrurile, într-o manieră cât mai upside down. Valorile de care ne-am ataşat sunt: curiozitate, entuziasm, respect față de natură, perseverență, responsabilitate, colaborare.
Ce reprezintă conceptul de “upcycling”? Cum aveți de gând să îl faceți cunoscut și să-l implementați în România?
Upcycling este procesul de transformare a resturilor de materiale şi deşeurilor în produse noi, utile, cu un impact pozitiv asupra mediului înconjurător. Prin acest proces, urmărim utilizarea isteaţă a resurselor din jurul nostru, pentru a reduce consumul de materie primă în realizarea de noi produse. În realizarea produselor noastre, dorim să obţinem cât mai puţine rebuturi, dar în acelaşi timp să creăm accesorii faine.
– Povestește-ne despre produsele voastre. Care este sursa voastră de inspirație, în cât timp le creați și de unde vă aprovizionați cu materiale?
Momentan realizǎm portofele, genți şi coperți de cǎrți cât mai uşchite.
Sursele noastre de inspiratie sunt obiectele (accesoriile) pe care le vedem pe stradă, pe net, în vitrine, materialele pe care le colectăm (bannerele, cutiile de suc, materialele textile) şi, mai important, prietenii şi cunoştinţele noastre care îşi doresc ceva anume la diversele obiecte pe care le deţin.
Ne aprovizonăm de la diferite firme din Iaşi şi din Bucureşti (cu resturi de materiale textile, bannere), baruri şi cafenele (tetra-pak), vulcanizări (camere de cauciuc).
– Cum le primeşte publicul?
Până acum am observat entuziasm din partea celor care ştiu de Upside Down. Ne spun că e ceva diferit față de lucrurile din magazine.
Chiar în urma participării la un eveniment pentru studenţi, Bizcamp Iaşi, unde am făcut cadou 3 portofele şi 3 coperţi de carte, l-am întrebat pe unul dintre câştigători ce crede despre cadoul primit și iată ce ne-a răspuns:
“Faptul că online casino am câștigat coperta de la Upside Down a fost o surpriză pentru mine. Trebuie să recunosc că aspectul fizic și ingenuozitatea acesteia m-au atras din prima, ca să nu mai pomenesc de reacțiile de uimire ale celor din jur. Designul tineresc o face perfectă pentru studenți care întotdeauna fac orice este posibil să dețină ce este cool și diferit. Mulțumesc Upside Down!” (Andreea Tofan)
– Aceste obiecte sunt realizate și de persoane provenite din categorii defavorizate. Spune-ne mai multe despre această componentă socială a proiectului.
Am pornit proiectul cu ideea de a crea oportunităţi de muncă într-un mediu economic defavorizat (regiunea Moldovei este cea mai săracă din România). Ne propunem să creăm locuri de muncă fixe, să oferim un salariu echitabil şi un mediu plăcut de lucru. Pe viitor, proiectul va fi unul de integrare pe piaţa de muncă.
Momentan colaborăm cu cineva, dar încă suntem în căutarea acelei persoane care are atât abilităţi de cusut, croit, cât şi de lucru cu oamenii, pentru că aceasta va forma viitorii noştri angajaţi, persoane din medii defavorizate.
– 
O altă componentă a proiectului este cea privind impactul pozitiv asupra mediului înconjurător. Ce ar trebui să facă fiecare dintre noi, individual, dar și colectiv pentru a îmbunătăți nivelul de reciclare în România, aflat în prezent la 1%?
Un lucru foarte important este educaţia.
Să învăţăm ce se reciclează şi să implementăm sistemul de sortare a deşeurilor, atât în mediul de acasă, cel personal, cât şi în mediul de lucru (la serviciu) sau şcoală.
Să se poată face clar diferenţa între gunoi şi deşeu, precum şi între tipurile de deşeuri.
DEX ne spune că:
-gunoi înseamnă “resturi murdare sau netrebuincioase care se aruncă”, de unde rezultă logic că dacă nu mai ai nevoie de un obiect, acţiunea ar fi să îl arunci.
iar
-deşeul reprezintă rămăşiţa de la fabricarea sau de la prelucrarea unui material, a unor obiecte etc. care nu mai poate fi valorificată pentru aceeaşi prelucrare.
Tipurile de deşeuri cel mai des întâlnite sunt cele menajere (care, de obicei, sunt cele rǎmase dupǎ ce ai sortat plasticul, sticla şi hârtia), dar despre acestea nu se spune mare lucru. Sau când se spune, nu se spune “deşeu menajer”, ci “gunoi”.
În alte ţări, lucrurile sunt mai clarificate: pe lângă deşeurile menajere, se vorbeşte şi de deşeuri biodegradabile, provenite de la bucătărie, care se pot transforma în compost.
De aici, confuzia legat de ce e de aruncat (ce e gunoi) şi ce poate fi reciclat sau reutilizat.
Un alt lucru pe care românii îl pot face e să cumpere produse realizate din materiale rebut. Cum sunt produsele Upside Down:).
– Ce ne lipsește pentru a deveni o societate eco-friendly?
Ce e mai important, e că produsele ar trebui gândite să fie eco-friendly, de la crearea acestora. În cartea Cradle to Cradle, produsele sunt împărţite în două categorii: produse care sunt 100% biodegradabile şi produse care sunt formate din componente ce se pot refolosi.
Noi credem că nu este prea bine evidențiat impactul pe care îl are, fiecare dintre noi, asupra mediului. Se ştie faptul că multe gropi de gunoi din România „dau pe afară” şi puţine corespund normelor UE, dar cumva lucrul acesta nu ajunge să fie o prioritate pentru noi. Sortatul gunoiului, în multe locuri, nu este de fapt sortat, pentru că ajunge tot la groapa de gunoi.
De asemenea, credem că firmele ar trebui să conştientizeze mai mult ce fac cu deşeurile proprii şi să ia în calcul mai des ideea reutilizării.
Sǎptǎmâna trecutǎ chiar, pe un drum lǎturalnic, din apropierea facultǎții mele, am văzut cele 5-6 pubele, pline ochi cu resturi textile, probabil provenind de la o firmă de mobilă. Nu mi-a plăcut ce am văzut, mai ales luând în considerare faptul că noi le putem folosi pentru a crea produse noi.
Ar trebui să venim cu mai multe alternative (convenabile din punct de vedere al preţului) la produsele existente pe piaţă, pe care consumatorii de rând să şi le permită. Majoritatea produselor eco-friendly şi bio sunt, de obicei, destul de scumpe.
– Care este cea mai de preț experiență a ta trăită prin voluntariat?
Eu sunt atrasă de proiecte noi, de idei şi oameni faini. Din motivul acesta, imi place să fac voluntariat. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi când am început noi să dezvoltăm ideea proiectului Upside Down. Prin urmare, cea mai de preţ experienţă de voluntariat e cea curentă. Upside Down e un start-up, sunt multe lucruri neaşteptate care ne surprind, dar asta face ca experienţa să fie faină şi mai de preţ.
Sursă fotografii: http://www.facebook.com/UpsideD0wn
2 Comentarii
[…] Ați făcut cunoștiință în luna decembrie cu echipa Upside Down, un grup de tineri entuziaști din Iași care și-au propus să utilizeze, în mod inteligent, resursele din jurul nostru pentru a crea produse și accesorii utile și inedite. […]
[…] https://blogunteer.ro/2012/12/interviu-cu-susul-in-jos/ […]