Povestea mea de voluntariat a început în urmă cu mai bine de şapte ani, pe când voluntariatul era încă un concept destul de nou în România şi privit adesea de mulţi cu scepticism. De atunci şi până acum, entuziasmul şi dedicaţia mea pentru voluntariat au rămas neschimbate şi nu aş exagera dacă aş spune că voluntariatul a devenit pentru mine mai mult decât un hobby, a devenit un stil de viaţă.
Povestea mea până acum
Am început să voluntariez în 2005 cu organizaţia Salvaţi Copiii, Bucureşti. Acolo am avut ocazia să cunosc o echipă extraordinară şi neobosită în eforturile sale şi să particip la nenumărate evenimente şi activităţi, pe cât de nefamiliare şi uneori dificile, pe atât de satisfăcătoare şi stimulante. Îmi voi aminti întotdeauna cu drag de evenimentele de strângere de fonduri, de lecţiile de Drepturile Copiilor predate în rândul elevilor de şcoală primară şi de evenimentele stradale de conştientizare şi promovare a campaniilor Salvaţi Copiii. Cel mai aproape de suflet mi-au fost însă activităţile cele mai dificile: munca într-un centru pentru copii refugiaţi şi participarea la o şcoală de vară unde, pentru prima oară, din elev am ajuns să fiu pusă în postura de a fi profesor pentru un grup de copii care ascultau cu interes fiecare cuvânt al meu. Ceea ce voi aprecia întotdeaua legat de experienţa mea la Salvaţi Copiii, este faptul că acolo am fost mereu tratată cu încredere, mi s-a acordat responsabilitate şi mi s-a permis să îmi fac vocea auzită, deşi la momentul respectiv aveam doar 16 ani. Pentru prima oară în viaţa nu eram eu cea care primeşte (cum eram obişnuită de la şcoala sau de acasă) ci cea care oferă, care are potenţialul să inspire şi să schimbe în bine comunitatea din care face parte.
Au urmat apoi implicarea în câteva proiecte în cadrul Asociaţiei Pro Democraţia şi participarea la evenimente de 
voluntariat în Grădina Botanică şi la una din campanile Let’s Do it, Romania.
În timpul facultăţii am avut şansa să voluntariez pentru Amnesty International, UK, o experienţă cu adevărat unică. Ca parte a activităţilor mele acolo, am avut ocazia să mărşăluiesc în centrul Londrei îmbrăcată în soldat Birmanez şi să organizez propriile evenimente de fundraising.
Continuând, aş spune că cea mai recentă etapă în povestea mea de voluntariat este munca în cadrul Asociaţiei Young Initiative, unde ocup poziţia de coordonator de relaţii internaţionale. Pentru mine, Young Initiative este dovada clară că un grup de tineri, înarmaţi cu mult entuziasm şi dedicaţie pot realiza lucuri impresionante, şi deşi sunt unul din membrii mai recenţi ai organizaţiei, nu pot decât să fiu mândră de portofoliul remarcabil pe care organizaţia noastra l-a construit în cei doi ani de existenţă.
De ce iubesc voluntariatul
Ceea ce contează mai mult decât organizaţiile cu care am colaborat, sunt lecţiile pe care le-am învăţat pe parcurs, şi impactul decisiv pe care voluntariatul l-a jucat în formarea mea ca individ. Dar înainte de asta, aş vrea să ofer propriul meu răspuns la o întrebare care mi-a fost adresată frecvent de-a lungul experienţei mele ca voluntar, şi anume: “De ce ai ales să voluntariezi?”. Fireşte, fiecare voluntar are propriul său răspuns şi motivaţie la această întrebare. In cazul meu, a fost pur şi simplu dorinţa de a face mai mult, de a-mi lărgi orizontul şi de a deveni parte a ceva semnificativ şi de impact. Intotdeauna răsplata pentru munca mea a fost pe măsura efortului investit. Voluntariatul nu este muncă gratis, este mai mult decât atât. Este o experinţă care te construieşte, te ajută să te dezvolţi, să te îmbunătăţeşti. In acelaşi timp, prin munca de voluntariat, creezi valoare, schimbi comunitatea, şi totodată te schimbi pe tine. De-a lungul drumului am avut norocul să cunosc persoane extraordinare, care prin dedicaţia lor şi munca lor neobosită şi necondiţionată mi-au devenit modele şi adevărate surse de inspiraţie. Fără pasiune nu poţi avea succes ca voluntar şi de aceea nu cred în voluntariatul făcut doar pentru îmbunătăţirea CV-ului.
Despre lecţiile sau impactul pe care voluntariatul le-a avut asupra mea aş putea vorbi la nesfârşit şi nu pot decât să fiu de acord cu cei care spun ca voluntariatul creeaza dependenţă.
Cel mai mare merit al voluntariatului este pentru mine faptul că îţi oferă un scop, o direcţie şi că 
sădeşte în tine dorinţa de a deveni mereu mai bun, de a-ţi depăşi limitele. Voluntariaul m-a inspirat să devin un membru activ şi o forţă de schimbare pozitivă în comunitatea mea. Mai mult, m-a inspirat să am iniţiativă personală, mi-a dat curaj şi m-a ajutat să descopăr faţete ale personaliăţii mele şi abilităţi de care nu aveam habar că există. Sentimentul de realizare, de creare a ceva prin forţele proprii, pe care îl dobândeşti prin implicarea în activităţi de voluntariat este pur şi simplu imposibil de egalat. Nimic nu este mai satisfăcător decât atunci când un plan sau un proiect în care te-ai implicat prinde viaţă şi are success.
Schimbarea începe cu tine!
Faptul că sectorul non-guvernamental din România s-a dezvoltat remarcabil în ultimii ani înseamnă că există în prezent oportunităţi de voluntariat pentru toate gusturile, interesele şi abilităţile. Astfel, dacă eşti nemulţumit de comunitatea din care faci parte, sau pur şi simplu ai o idee extraordinară pe care vrei să o transformi în realitate, sau vrei să devii lider sau factor de schimbare pozitivă în comunitatea ta, sfatul meu este să nu eziţi să te alături unei organizaţii non-guvernamentale sau chiar să pui bazele propriului tău grup. Nu aştepta ca oportunităţile să apară, mergi în căutarea lor sau crează-ţi propriile oportunităţi!
Prin voluntariat, am devenit un ambasador al principiilor şi lucrurilor în care cred cu tărie, şi asta mă motivează şi mă impulsionează să îmi duc mai departe povestea de voluntariat.
2 Comentarii
[…] Voluntariatul – o forta pentru schimbare sociala si dezvoltare personala […]
[…] Voluntariatul – o forta pentru schimbare sociala si dezvoltare personala […]