Preşedinţia rotativă a Consiliului UE a fost preluată de Danemarca la 1 ianuarie, pentru următoarele şase luni. Printre priorităţile setate de către actuala guvernare se numără şi o puternică politică de tineret, iar în continuare puteţi citi despre direcţiile stabilite pentru prima jumătate a anului 2012.
Danemarca deţine Preşedinţia semestrială a Consiliului UE în perioada 1 ianuarie 2012 – 30 iunie 2012. Pentru Danemarca este al şaptelea mandat la Preşedinţia rotativă a Consiliului UE, de la aderarea la UE în 1973. Ultima dată când Danemarca a exercitat Preşedinţia rotativă a Consiliului UE (2002), aceasta a gestionat dosare importante pe agenda europeană, cum ar fi finalizarea negocierilor în vederea extinderii UE cu 10 state sau lansarea lucrărilor Convenţiei Europene pentru elaborarea Tratatului Constituţional.
Pe durata Preşedinţiei, Danemarca va urmări promovarea unei agende europene pro-active, având următoarele obiective: combaterea crizei economice, promovarea creşterii durabile, cu respectarea normelor ecologice,consolidarea pieţei interne, schimbările climatice şi securitatea energetică.
În cadrul Președinției Daneze este de asemenea propusă şi tema ’’Participarea tinerilor la viața democratică – 
stimularea creativității și a inovării’’. Rezultatele dezbaterilor și consultării cu tinerii pe această temă, în toate cele 27 State Membre UE, vor fi discutate la nivel european în cadrul Conferinței pentru Tineret în Martie 2012). În domeniul tineretului, acest fapt coincide cu lansarea unei noi faze de consultări cu tinerii pe care toate ţările membre le desfăşoară la nivel naţional. Preşedinţia daneză propune drept teme ale dezbaterii creativitatea şi inovarea, ca instrumente ale participării active în societate şi a reducerii şomajului printre tineri.
Organizațiile neguvernamentale de tineret (ONGT) – ca reprezentanți ai socității civile – joacă un rol esențial în acest proces, ele fiind purtătorii mesajului tinerilor, cei care apără interesele acestora și lucrează în beneficiul lor. De aceea, ONGT trebuie să fie promotorii acestor dezbateri la nivel local și regional, stimulând astfel implicarea activă a tinerilor (a celor organizați, dar și neorganizați) și aducând la aceeași masă reprezentanți ai tuturor actorilor direct interesați de problematica de tineret.
Astfel, câțiva eurodeputați danezi au vorbit despre prioritățile președinției daneze a UE și provocările cărora aceasta ar trebui le facă față. Astfel, acestia au sustinut dupa cum urmeaza:
Bendt Bendtsen – Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat): Cea mai mare provocare este, fără nicio îndoială, criza economică. Aceasta trebuie gestionată ținând seama de mediul înconjurător și promovarea inovării în UE.
Dan Jørgensen – Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European: Cea mai mare provocare pentru grupul nostru este să susținem creșterea într-un mod mai responsabil din punct de vedere social și al investițiilor. Criza nu se va termina dacă ne concentrăm doar pe măsurile de austeritate. În plus, trebuie să insistăm asupra reformei reglementării sectorului financiar.
Morten Løkkegaard – Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa: Criza încrederii este o mare provocare în rezolvarea crizei datoriilor suverane și reunirea celor 17 versus 10 ca 27. Riscul unei Europe pe două drumuri este mare și cea mai importantă măsură pentru succes a acestei președinții este consolidarea Europei și evitarea separării.
Margrete Auken – Verzi/ALE: UE se găsește într-o criză cvadruplă: economică, socială, de mediu și democratică. Statele membre încearcă din ce în ce mai mult să le rezolve singure, ignorând beneficiile efortului coordonat al celor 27 de state.
Anna Rosbach – Conservatorii și Reformiștii Europeni: Criza financiară. Pentru grupul meu este important ca actuala criză să nu fie folosită ca scuză pentru mai multă integrare. Criza ar trebui combătută prin reducerea cheltuielilor publice și ameliorarea competitivității. Acestea sunt posibile și fără creșterea puterii instituțiilor europene.
Pe ce credeți că ar trebui să se concentreze în următoarele șase luni președinția daneză a Consiliului UE[1]?
Bendt Bendtsen: În afară de criză, pe creștere. Aceasta ne va asigura viitorul, dar viitorul impune cereri importante felului de creștere de care avem nevoie – care trebuie să fie durabilă. Președinția trebuie să se mai concentreze pe directiva privind eficiența energetică, asigurându-se că obiectivele europene sunt atinse.
Dan Jørgensen: Președinția daneză trebuie să se concentreze pe mediu. Acest lucru este important datorită multor pericole la adresa mediului dar și pentru că o strategie verde ambițioasă poate scoate Europa din tulburările economice actuale.
Morten Løkkegaard: Multe chestiuni importante se aftă în domeniile în care Danemarca are opt-outs. Cu toate acestea, prioritatea președinției daneze este să păstreze cele 27 de state unite și să găsească rezultate în afara chestiunilor legate de moneda euro: roaming, piața unică digitală, brevetul european și acordurile comerciale.
Margrete Auken: Știm că economia are nevoie de ajutor, dar este vital ca acest ajutor să fie acordat în mod durabil, ca să nu pasăm facturile copiilor noștri. De aceea, trebuie să ne asigurăm că noua creștere economică în UE este o creștere cu adevărat verde.
Anna Rosbach: Președinția daneză trebuie să se concentreze pe criza financiară. Acest lucru nu înseamnă, însă, că toate celelalte lucruri sunt lăsate în așteptare. Există și alte lucruri importante, precum pescuitul, agricultura și eficiența energetică.
Morten Messerschmidt – Grupul Europa Libertății și Democrației: Din păcate, se pare că guvernul danez plănuiește introducerea la nivel UE a acelorași alternative socialiste pe care le impune în Danemarca. Este o strategie periculoasă, deoarece ar putea slăbi competiția. Președinția daneză ar trebui să se concentreze pe ridicarea nivelului general al competitivității, ameliorând cheltuielile din domeniul științei și dezvoltării – de exemplu reducând subvențiile din agricultură.
Actualitatea parlamentară UE
După alegerile din 2009, cele două grupuri politice importante din PE au decis să-şi împartă mandatul de cinci ani al preşedinţiei Parlamentului. De atunci, se ştie că Martin Schulz va fi cel nominalizat pentru a-i succede în funcţie fostului lider Jerzy Buzek.
Potrivit regulilor din PE, noul preşedinte este ales cu o majoritate de voturi, pentru perioada ianuarie 2012-iunie 2014 . Aşadar, Martin Schulz, social democratul german a fost ales pe 17 ianuarie 2012, preşedinte al Parlamentului European, cu un mandat de doi ani şi jumătate. Schulz şi-a propus să apere puterile parlamentului şi să reducă “deficitul democratic” al Uniunii, el fiind votat de 387 dintre deputaţii europeni.
Sursa: www.europarl.europa.eu
[1] http://eu2012.dk/en
Cum credeţi că direcţiile trasate de către preşedinţia daneză îşi vor pune amprenta asupra activităţilor de tineret?
