Blogunteer.ro

Împreună spunem povestea voluntariatului din România!

bookmark bookmark
Eliza Vaş On September - 1 - 2011

În anul 2010, Amalia Enache, Iulia Vântur şi Dragoş Bucurenci au dezvelit Monumentul Voluntarului Necunoscut. Era vorba despre un proiect al asociaţiei MaiMultVerde, care s-a concretizat printr-un omagiu adus tinerilor ce au defăşurat activităţi de voluntariat. Potrivit unui studiu realizat în acelaşi an, 51% din tinerii care au prins gustul voluntariatului au preferat să se implice în acţiuni de mediu.

Asociaţia a derulat mai multe proiecte de atunci pentru protejarea mediului, iar de actualitate este”Grătar curat”, o acţiune care vine să întărească idea potrivit căreia spaţiului verde e un loc care merită respectul cuvenit pentru aerul curat pe care-l degajă şi nicidecum gunoaie lăsate cu burta la soare.

În cele ce urmează, Anamaria Bogdan, director comunicare al Asociaţiei ”MaiMultVerde” va povesti despre ce înseamnă acest proiect şi de ce îl putem include la rubrica ”Oportunităţile lunii”.

1. Ce înseamnă Asociaţia MaiMultVerde pentru natură?

MaiMultVerde este o organizaţie non-guvernamentală care, în cei trei ani de activitate, a desfăşurat numeroase proiecte de protecţia mediului, în scopul de a îmbunătăţi calitatea acestuia, dar şi calitatea vieţii noastre. Amenajările de spaţii verzi, acţiunile de curăţenie şi informare şi responsabilizare a populaţiei, plantările, promovarea mersului pe bicicletă sunt câteva dintre proiectele noastre prin care încercăm să îi ajutăm pe cei din jur să înţeleagă importanţa naturii şi a protejării ei.

2. De unde conceptual “Grătar curat” şi ce anume presupune?

”Grătar curat” este un proiect aflat la a doua ediţie prin care ne-am propus să responsabilizăm acei participanţi la activităţi de recreere care consideră că natura este coşul lor de gunoi. În ultimii ani suntem mereu surprinşi, dar şi obişnuiţi, să vedem mormanele de gunoaie care rămân în urma picnicarilor şi grataragiilor după ziua de 1 mai sau în week end-uri. Nu mai este suficient să adune cineva gunoaiele după aceştia, ci trebuie să încercăm să îi convingem că locul resturilor de la activităţile de recreere nu este în natură, ci în sacul de gunoi şi la tomberon. ”Doar un grătar curat este un grătar bun” este sloganul proiectului şi sumarizează foarte bine intenţiile noastre şi ale sponsorului proiectului, Golden Brau. 

3. În ce oraşe urmează să se desfăşoare?

Proiectul se desfăşoară în 6 zone din ţară cunoscute pentru activităţile de recreere de week end: Snagov, Pădurea Ceala (Arad), Pădurea Bucovăţ (Craiova), Pădurea C.A. Rosetti (Iaşi), Pădurea Lacu Sărat (Brăila), Pădurea Gârboavele (Galaţi). Ultima acţiune din cadrul proiectului va fi o cursă de plute din PET-uri adunate în cadrul acţiunilor de curăţenie de către voluntari. Cursa de plute va avea loc pe 4 septembrie pe Lacul Băneasa în Bucureşti şi la ea vor participa voluntarii implicaţi în proiect, dar şi susţinători ai proiectului.

4. Care e modalitatea prin care se pot implica doritorii de voluntariat?

Cei care doresc să participe la acţiunile de voluntariat MaiMultVerde pot urmări site-ul www.maimultverde.ro sau contul de Facebook (www.facebook.com/voluntarmaimultverde) sau se pot înscrie la newsletter la www.maimultverde.ro/newsletter/ . În cazul proiectului Grătar curat 2011, în fiecare judeţ am avut un coordonator local care se ocupa de voluntari şi la care se puteau înscrie doritorii în urma anunţurilor pe care le făceam pe site, pe fanpage (https://www.facebook.com/gratarcurat) sau prin reţelele locale. 

5. Ce rezultate aţi avut în oraşele în care s-a derulat acţiunea până în prezent?

Între 20 şi 50 de voluntari au participat la fiecare acţiune de curăţenie şi au adunat cantităţi impresionante de gunoaie. Cea mai mare ”captură” a fost la Brăila, 110 saci. Însă cel mai mare câştig al proiectului îl reprezintă ocazia de a interacţiona cu grataragii, de a le da saci de plastic pentru resturi şi de a le explice de ce este important pentru ei, în primul rând, şi pentru natură să lase curăţenie în urma lor. Am fost surprinşi de multe ori să vedem că mulţi gratargii chiar au saci de plastic cu ei şi că ne arată mândri că îi folosesc sau ne asigură că vor arunca la tomberon sacul la plecare. 

6. Ce activităţi neconvenţionale aţi avut în cadrul proiectului?

Discuţiile cu grataragiii pot fi considerate activităţi neconvenţionale deoarece ne surprindeau de multe ori. Am avut situaţii în care oamenii stăteau la grătar şi la o jumătate de metru de ei era o groapă cu gunoaie adunate în ultima vreme şi asta nu părea să îi deranjeze. Abia când am început să vorbim cu ei, şi-au dat seama de absurditatea situaţiei. Alţii ni se alăturau la curăţenie şi ne dădeau o mână de ajutor sau ne povesteau cum au adunat ei gunoaiele ultima dată cînd au fost pe acolo.

7. Ce mesaj le transmiteţi celor care merg la grătar?

”Doar un grătar curat este un grătar bun” este mesajul proiectului către picnicarii şi grataragii din toată ţara. A merge la grătar nu înseamnă să laşi în urma ta munţi de gunoaie, există şi grătar curat şi natură curată.

8.  Care este impactul scontat al acestui proiect, în afară de curăţarea naturii?

170 de voluntari implicaţi au transmis mesajul proiectului la mii de oameni. Aceştia sperăm să îl transmită mai departe la rândul lor şi astfel cantităţile de deşeuri lăsate pe lângă râuri şi lacuri, prin poienile pădurilor sau la marginea localităţilor să scadă.  După cum spune Ana-Maria Taşu (Heineken România) ”Proiectul Grătar Curat este unul din puţinele pentru care rezultate mai bune înseamnă cifre mai mici. Ne dorim ca de la an la an să raportăm o scădere a cantităţii de deşeuri adunate, cât şi o îmbunătăţire semnificativă a aspectului şi calităţii zonelor vizate de activităţile de petrecere a timpului liber.”

Pentru tine cum a fost grătarul de anul acesta?

Articole asemanatoare: