În luna martie a acestui an, Asociaţia Young Initiative depunea spre finanţare proiectul “Volunteer Today, Employee Tomorrow“, un seminar european axat pe legătura dintre stagiile europene de voluntariat şi integrarea ulterioară pe piaţa muncii. Câteva luni mai târziu, seminarul primea finanţarea cerută, din partea Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (instituţia care gestionează fondurile aferente programului Erasmus+ în România), aflându-se în topul listei de proiecte aprobate, mai exact pe locul 3. Încetul cu încetul au început şi pregătirile aferente organizării seminarului: contactarea partenerilor, selectarea participanţilor, organizarea elementelor logistice şi definitivarea agendei.
Proiectele EVS ar trebui să fie mereu axate pe creşterea gradului de angajare a voluntarilor. (Ivaylo Ivanov, Bulgaria)
Pe data de 26 octombrie 2014, soseau în Bucureşti 37 de participanţi din 9 organizaţii, care urmau să ia parte la proiect până pe 3 noiembrie. Venind din Bulgaria, Germania, Italia, Macedonia (FYROM), Polonia, Portugalia, Republica Moldova, România, Spania şi Turcia, participanţii s-au arătat încă de la început dornici de a acumula cât mai multe informaţii utile, dar şi deschişi spre a împărtăşi din cunoştinţele lor legate de modul în care se desfăşoară proiectele de tipul EVS. Astfel, în agenda evenimentului au figurat următoarele sesiuni construite în urma identificării nevoilor participanţilor: înţelegerea cauzelor şomajului, legătura dintre voluntariat şi piaţa muncii, identificarea nevoilor de învăţare ale persoanelor care optează pentru un stagiu de voluntariat, dezvoltarea simţului antreprenorial, modul în care responsabilii de HR de pe piaţa muncii se raportează la abilităţile pe care le au voluntarii, provocările care apar în timpul desfăşurării unui proiect EVS şi stimularea sentimentului de cetăţenie europeană în rândul acestor proiecte.
Reprezint dovada vie că după un stagiu SEV poţi să-ţi găseşti locul de muncă pe care ţi-l doreşti. (Sanja Stojcheva, FYROM)
Trecând prin toate aceste subiecte, participanţii s-au concentrat în ultimele 3 zile ale seminarului pe dezvoltarea unui ghid (Tool Kit) care să poată fi distribuit în rândul organizaţiilor din Europa, ce desfăşoară proiecte EVS şi doresc să-şi îmbunătăţească metodele de sprijinire a voluntarilor pentru integrarea eficientă pe piaţa muncii. În prezent, Asociaţia Young Initiative alături de partenerii săi lucrează la elaborarea acestui ghid, iar în momentul în care va fi finalizat, se va distribui sub formă de resursă gratuită, în format open education. Spre deosebire de un ghid tradiţional pentru implementarea proiectelor EVS, cel de faţă va conţine sfaturi şi instrumente pentru pregătirea şi integrarea cu succes a tinerilor voluntari pe piaţa muncii, într-o perioadă în care rata şomajului tinde să se menţină la cote ridicate.
Mulţi tineri decid să încerce un stagiu EVS pentru experimentarea unui alt mod de viaţă. (Ilaria Crivellari, Italia)
După cum s-a discutat şi în cadrul seminarului, şomajul în rândul tinerilor reprezintă o problemă în multe state europene. Spre exemplu, datele pe 2013 (trimestrul 4), publicate de către Eurostat arăta următoarele rate: Bulgaria – 28,1%, Germania – 7,9%, Italia – 41,8%, Polonia – 27,2%, România – 23,6% (media pe 2013), Spania – 54, 9%, iar într-un raport publicat în anul 2010, în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei se menţionează faptul că 53,7% dintre tineri erau în şomaj. De aceea, un seminar după cum a fost şi VTET este foarte important pentru a le explica organizaţiilor ce rol joacă în viitorul profesional al tinerilor care le calcă pragul în calitate de voluntari. Practic, printr-un stagiu SEV, aceştia dobândesc experienţa necesară integrării pe piaţa muncii, iar procesul de pregătire are un rol determinant asupra succesului ulterior al voluntarului.
În cadrul VTET, am aflat ce trebuie să ştii înainte de a-ţi deschide o afacere sau a aplica pentru un job. (Hristijan Mitrevski, FYROM)
Dat fiind că prin acest seminar, s-a dorit implicarea unor persoane cu specializări din domenii adiacente, au fost invitaţi reprezentanţi ai Academiei de Studii Economice din Bucureşti (profesorul Eduard Ceptureanu a vorbit despre cerinţele pe care le are piaţa muncii), ai Federaţiei VOLUM (Ana-Maria Grădinariu a prezentat modul de recunoaştere a competenţelor dobândite prin voluntariat), ai YMCA România (Alina Pop a discutat despre rolul pe care îl are mentorul într-ul proiect SEV), iar Cristian Haldan a fost moderatorul sesiunii legate de dezvoltarea spiritului antreprenorial, împărtăşind din experienţa acumulată ca vice-preşedinte JCI România.
Mi-a plăcut faptul că fiecare participant avea o perspectivă originală asupra discuţiilor la care luam parte, dată fiind apartenenţa culturală diversificată. (Judith Verner, Germania)
De vorbă cu facilitatorii
Am vrut să aflăm şi opiniile celor care s-au ocupat de organizatul sesiunilor din proiect, aşa că le-am adresat câteva întrebări Adelei Fucec şi Mirunei Doina, gazdele seminarului “Volunteer Today, Employee Tomorrow”.
Î: Cât de bine credeţi că sunt pregătite organizaţiile din Europa pentru a-i sprijini pe voluntari să se integreze mai uşor pe piaţa muncii?
Adela Fucec: După părerea mea, situaţia diferă foarte mult de la ţară la ţară. Există ţări foarte bine pregătite din acest punct de vedere, cum ar fi Germania, iar altele care încă mai au mult de parcurs în acest sens, ca, de exemplu, Bulgaria. În plus, oricât de bine ar fi pregătite organizaţiile, există şi cealaltă faţă a monedei, adică voluntarii, care uneori parcurg stagiul SEV din motive nepotrivite şi atunci devine dificil să-i integrezi pe piaţa muncii.
Miruna Doina: Situaţia diferă bineînţeles pentru fiecare organizaţie în parte, în funcţie de contextul social şi economic al ţării în care activează. Însă, eu am rămas foarte plăcut surprinsă să aflu că marea majoritate sunt foarte flexibile şi se adaptează la nevoile voluntarilor primiţi. În acest sens, organizaţiile se străduiesc să le ofere cadrul potrivit în care voluntarii lor să-şi pună în valoare calităţiile şi le oferă posibilitatea de a se perfecţiona. Pentru mine, pare un cadru potrivit în care tinerii pot căpăta experienţă de lucru în domeniile de care sunt pasionaţi, aspect cerut de orice firmă activă pe piaţa muncii.
Î: Ce feedback aţi primit din partea participanţilor în legătură cu modul în care vor aplica ceea ce au învăţat în cadrul seminarului?
Adela Fucec: Partea cea mai bună constă în adaptabilitatea fiecărui participant. Oricât de slab sau bine pregătiţi au fost, fiecare participant a luat câte ceva acasă şi cu siguranţă vor pune în aplicare anumite idei. Unii au ţintit mai sus şi vor obţine rezultate pe măsură, pe când, din nou, alţii mai au de lucru, însă au obţinut pachetul de informaţii de bază, cum ar fi cele 8 competenţe urmarite de-a lungul SEV sau importanta şi rolul certificatului Youthpass.
Miruna Doina: Pentru mine cel mai semnificativ feedback a fost acela de schimbare a perspectivei într-un sens mai axat pe nevoile individuale ale voluntarilor, dincolo de managementul general al organizaţiei. Pentru unii participanţi, am reuşit să deschidem noi posibilităţi în munca lor cu voluntarii proprii. Este important să privească la fiecare voluntar ca la o individualitate şi să-i poată oferi toate condiţiile de care acesta are nevoie pentru a-şi îmbunătăţi abilităţile şi experienţa.
Î: Cum consideraţi că se poate face mai eficient tranziţia de la voluntariat la piaţa muncii?
Adela Fucec: Cred că cele două domenii trebuie să se intercaleze. Spre exemplu, tinerii sau voluntarii pot să se pună la dispoziţia angajatorului pentru o perioadă de probă, în care să dovedească aceeaşi pasiune şi dedicare cu care fac voluntariat. Astfel, angajatorii vor putea vedea potenţialul acestora. De asemenea, cred că iniţiativa este un cuvânt cheie. Iar în momentul în care tinerii înţeleg acest lucru şi devin proactivi, nu reactivi, deja au parcurs 50% din drumul spre angajare.
Miruna Doina: Cred că este foarte important ca cele două domenii de activitate, cel prezent – de voluntariat şi cel viitor – jobul dorit, să aibă legătură între ele. Cel mai semnificativ, în opinia mea, este dezvoltarea acelor abilităţi incluse în cerinţele jobului în timpul stagiului de voluntariat şi nu mă refer numai la competenţe tehnice, ci şi la aspecte legate strict de adaptarea la un mediu organizaţional ca punctualitatea, munca în echipă, adaptarea la stilul şi valorile unei organizaţii, iniţiativa şi proactivitatea.
Î: Cel rol poate juca antreprenoriatul în acest context?
Adela Fucec: Personal, cred în antreprenoriat. Soluţia cea mai sustenabilă pentru tineri este să-şi înfiinţeze propriile afaceri. Nu vor avea succes din prima, dar vor învăţa în fiecare zi mai multe decât pot să-şi imagineze. În plus, să nu uitam că ţările cele mai puternice din lume (precum SUA), nu acordă credite pentru înfiinţarea de noi afaceri, decât dacă ai avut până la momentul aplicaţiei un eşec, deoarece ei privesc acest lucru ca pe o experienţă pură de învăţare şi o dovadă de spirit de iniţiativă şi pragmatism.
