La invitaţia Ligii Studenţilor Români din Străinătate am participat, pe 23 noiembrie, la Conferinţa „Internaţionalizarea educaţiei: Studiile în Marea Britanie şi întoarcerea acasă”. Experţi în educaţie, reprezentanţi ai societăţii civile şi tineri români care au absolvit facultăţi în străinătate au împărtăşit experienţe personale cu tâlc şi avantajele de a studia în afară.
Am extras pentru voi câteva pasaje interesante şi utile din ceea ce s-a discutat:
Răzvan Orăşanu, director al Societăţii Academice din România a povestit despre cum a primit o bursă şcolară, în liceu, pentru a studia în Marea Britanie. Din cei 5 membri ai board-ului care i-au acordat bursa: 3 britanici au fost pentru, 1 american pentru, iar singurul român împotrivă. Întors în România, după perioada de studiu în Anglia, a trecut prin experienţa amară de a nu-i fi recunoscută diploma semnată de board-ul Cambridge şi Oxford.
Este singurul dintre cei 9 olimpici din şcoală care a rămas în România.
3 diferenţe fundamentale ale învăţământului britanic:
- Pune accent pe calitate, nu pe cantitate;
- Pune accent pe gândirea strategică;
- Pune accent pe gândirea analitică, pe logică: urmărirea structurii unui paragraf, construirea şi argumentarea corectă a unei idei.
Marian Staş, Preşedinte al Asociaţiei Clubul Liderii Mileniului Trei a făcut o paralelă între felul în care se abordează la Harvard, spre exemplu, procesul de educaţie. Profesorul invită studenţii să pune întrebările corecte mai degrabă decât să se concentreze pe informaţia primită, să lucreze în echipă şi mai ales să depăşească concepţia că sunt o greşeală de admitere.
Sfaturi practice pentru elevi/studenţi, dar şi o viziune care ar trebui aplicată şi în şcolile româneşti:
- „Voi elevii nu trebuie să învăţaţi ca să mă impresionaţi pe mine profesor”!
- Învăţaţi ca să creşteţi, ca să vă provocaţi pe voi înşivă!
- Fiţi voi înşivă, nu vă gândiţi să demonstraţi ceva cuiva, să ajungeţi la panoul de onoare, să acumulaţi diplome sau premii.
- Căutaţi mentori, faceţi din ei partenerii voştri.
- Munciţi pe brânci, fiţi „buni rău de tot”!
- Creaţi-vă propriul vis, creaţi-vă propriul proiect.
Clara Volintiru, absolventă a London School of Economics i-a îndemnat pe cei care doresc să studieze în străinătate să realizeze un plan, să selecteze cu grijă universitatea pe care doresc să o urmeze. Planul trebuie să fie unul pe termen mediu sau lung, iar informaţiile trebuie să cuprindă detalii despre cazare, bursă, programele de mentorat. Odată admişi, este nevoie de disciplină şi efort.
Daniel Farmache, absolvent al Reading University. Este unul dintre cei care s-a reîntors în ţară. Spune despre cei care pleacă faptul că lucrează într-un sistem deja creat, pe când cei din România au şansa de a fi o rotiţă în procesul de schimbare. În decizia de a opta pentru o anumită universitate nu trebuie să conteze familia, prietenii sau iubitul, ci ceea ce îşi doreşte fiecare să realizeze.
Andreea Gavrilă, Public Manager în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale a mărturisit că experienţa întoarcerii acasă este una frustrantă şi că visul ei e departe de ceea ce se gândea că o să facă. În fiecare seară, în primele trei luni de la angajare, se întorcea acasă plângând pentru că nu reuşea să depăşească anumite bariere impuse de sistem, dar şi-a promis că nu se va lăsa învinsă. Şi-a dorit să fie voluntar în Rwanda pentru o organizaţie de combatere a traficului de persoane, dar a ajuns un voluntar al Casei Ioana. Activitatea pe care o avea plănuită după conferinţă era aceea de a oferi pachete cu mâncare unor oameni obişnuiţi pentru ca aceştia să le dea mai departe şi să înveţe o lecţie: aceea de a dărui.
Ulpia Botezatu, absolventă a Newcastle University, a trecut şi ea prin drumul greu al reîntoarcerii acasă şi mai ales al acomodării. Citându-l pe Arghezi spunea că „Nu e de ajuns să fii bun, trebuie să fii bun de ceva”. Dacă acum trei ani credea că e bună de ceva în Marea Britanie, acum crede că e bună de ceva în România. În ţară poţi lupta pentru a fi un deschizător de drumuri, în Anglia eşti doar o parte a unui sistem bine uns. Îşi doreşte o carieră guvernamentală şi consideră că doar în România o poate obţine, dincolo fiind bariere de naţionalitate şi cetăţenie. Aceeaşi situaţie se aplică şi pentru job-uri din alte domenii.
Simona Iftimescu, masterandă la Oxford şi Project Manager al Student Policy Forum a fost plecată în 2 etape la studii în străinătate. A trăit şi ea lungul drum al zilei către noapte, aşa cum a numit experienţa întoarcerii acasă. Pentru un lung timp s-a simţit cu picioarele între două luntrii: România şi Anglia. A trăit şi visul american conform căruia totul este posibil. Ce a învăţat din toate aceste experienţe?
- E important să păstrezi, să cultivi relaţiile cu oamenii din ţară din domeniul care te interesează;
- E bine să ai un plan;
- Trebuie să fii flexibil şi să ai mereu puterea de a o lua de la capăt;
- Ia o decizie, chiar dacă este doar pentru 3-5 ani şi asumă-ţi-o;
- E necesar să ai răbdare, lucrurile nu se întâmplă de pe azi pe mâine, de la o zi la alta;
- Asumă-ţi cine eşti, deciziile tale, fii deschis şi oportunităţile vor apărea.
Liga Studenţilor Români din Străinătate dedică o activitate specială pentru reîntoarcerea tinerilor acasă. Două proiecte în acest sens sunt SMART Diaspora şi CAESAR.
Prin SMART Diaspora sunt propuse politici publice pentru valorificarea potenţialului tinerilor din afara României.
CAESAR este un think tank al tinerilor intelectuali români şi experţilor consacraţi cu scopul de a canaliza expertiza românească pentru dezvoltarea României.
Sursă fotografii: https://www.facebook.com/lsrs.romania?hc_location=timeline
Un comentariu
[…] AIESEC Bucureşti, ASER (prin Clubul Studenţilor Diplomaţi), Business Organization of Students, Liga Studenţilor Români din Străinătate, Noaptea Cercetătorilor, Shakespeare School Essay Competition, Volunteers Fest şi campania de […]