Cu cei de la Centrul de Creaţie Tehnică pentru Tineret am luat contact prima dată la workshop-ul despre inovaţie pe care l-au susţinut în cadrul Volunteers Fest. Ulterior, i-am vizitat “acasă”, la sediul din Bucureşti, acolo unde mi-au vorbit cu multă pasiune despre munca lor. Mi-au arătat diverşi roboţi, maşini, device-uri, mingi de fotbal robotizate şi alte prototipuri la care au lucrat sau lucrează, toate ingenioase şi despre care vorbesc cu mult entuziasm.
Atunci când nu lucrează la Biciclete Virtuale sau Harpe Invizibile, echipa inventeaza.ro îi învaţă programare pe copiii din mediul rural sau oferă consultanţă gratuită pentru elaborarea proiectelor de absolvire. De asemenea, pentru pasionaţii de robotică şi automatică organizează în fiecare săptămână întâlniri gratuite. Pasiunea pentru domeniul tehnologic este completată şi de interesul pentru o educaţie de calitate a tinerilor. Pentru aceştia, sunt organizate programe de mentorat şi workshop-uri.
Vă invităm să aflaţi mai multe despre activitatea şi proiectele Centrului de Creaţie Tehnică pentru Tineret din interviul pe care l-am realizat cu cei care au pus bazele acestui proiect.
Cum aţi descrie în câteva cuvinte Centrul de Creaţie Tehnică pentru Tineret? Care este misiunea voastră?
Ionuț Cotoi: Atât în cazul meu, cât și în cazul colegilor alături de care am înființat Centrul de Creație Tehnică pentru Tineret este vorba despre o pasiune care vine încă din copilărie, legată de electronică, mecanică, automatică.
Personal, ceea ce îmi place cel mai mult legat de aceste domenii este faptul că ai oportunitatea de obține imediat un rezultat tangibil și că îți conferă, totodată, continuitate. O aplicație de calculator vizualizată pe ecranul unui monitor nu îți va da niciodată aceeași satisfacție așa cum se întâmplă în cazul unui roboțel care își găsește singur drumul într-un labirint sau în cazul unui avion care zboară autonom.
Constantin Crăciun: Cred că atunci când spui inventeaza.ro spui, de fapt: cercetare, inovare, dezvoltare, educație. Pentru că inventeaza.ro este, în primul rând, un spațiu în care ideile prind viață. Oferim soluții personalizate și consultanță în materie de prototyping hardware și software, împărtășim cu drag din experiența noastră în cadrul workshop-urilor pe care le livrăm (fie acestea tehnice, fie specifice sau derulate în cadrul școlilor de vară). În aceeași măsură, îi asistăm pe cei cu interes și background în tehnologie în realizarea proiectelor personale, punându-le la dispoziție mackerspace-ul nostru și invitându-i în fiecare joi seara la sesiunile de networking marca Invent Café.
Care este echipa din spatele acestui proiect? Care sunt punctele voastre forte şi ce pasiuni aveţi?
Cristiana Cotoi: Suntem o echipă tânără și entuziastă care pune pasiune în tot ceea ce face și care abordează fiecare activitate sau proiect cu perseverență și responsabilitate. Ne caracterizează curiozitatea, curajul de “a încerca marea cu degetul” și un mindset pozitivist. Ne-am propus să încurajăm tinerele talente și în acest sens susținem inițiativele în domeniul tehnologic, fără a ne limita însă la această arie de activitate. Suntem dispuși oricând să ieșim din zona noastră de confort, să învățăm și să experimentăm lucruri noi împreună cu cei care trec pragul mackerspace-ului, care este casa noastră.
Mădălina Iorga: De altfel, pornim de la premisa că nimic nu este imposibil, atunci când crezi cu adevărat în ideea ta și ești dispus să mergi mai departe și să o pui în practică.
În prezent echipa numără aproximativ 15 membri activi, practicieni și studenți deopotrivă. În ceea ce privește background-ul, domeniile din care venim sunt destul de diverse, însă experienţa, cunoştinţele şi aptitudinile personale se îmbină foarte bine cu cele ale colegilor. De altfel, pentru direcţiile în care dorim să ne dezvoltăm, suntem un mix fericit de specialişti în programare, dezvoltare de software, electronică, inovare, project management, comunicare și relații publice, resurse umane sau training.
În documentarea pentru interviu, am citit despre câteva proiecte inedite pe care le-aţi dezvoltat: Campionatul de fotbal robotic, Rochia care cântă sau Bicicleta Virtuală. Ce presupune realizarea unui astfel de produs? Care este volumul de muncă, de unde vă inspiraţi?
Constantin Crăciun: Un lucru este sigur – pentru ceea ce facem noi, nu există o rețetă predefinită. Bineînțeles că orice proiect presupune o planificare în prealabil, însă realizarea unui astfel de produs/proiect înseamnă în primul rând multă muncă și dedicare. De regulă, în prototyping se merge pe principiul încercare-eroare. Mai precis, realizăm o primă variantă, o testăm, vedem dacă și care sunt erorile, reanalizăm și procesul se reia până când ajungem la o variantă funcțională. Bineînțeles că întreg procesul poate dura zile, săptămâni sau luni, în funcție de anvergură și specificațiile tehnice, însă important este optimismul care ne caracterizează pe întreaga perioadă a dezvoltării şi implementării. În general, utilizăm metodologia scrum, iar echipa lucrează la fel de bine online și offline.
Cât despre inspirație, majoritatea proiectelor pe care le-am dezvoltat au venit ca un răspuns la probleme cu care fie ne-am confruntat direct, fie pe care le-am aflat în urma interacțiunii cu alte persoane.
Ce proiecte aveti acum în curs de dezvoltare?
Ionuț Cotoi: Zilele acestea am lansat DeviceHub.net, prima platformă cloud din România care oferă nu numai un serviciu online pentru stocarea datelor, ci permite şi controlul aparatelor electronice de orice fel care se pot conecta la Internet. La baza funcţionării platformei stă relaţia dintre senzori (entităţi care culeg date din lumea reală) şi actuatori (componente electronice care execută acţiuni în lumea reală şi pot fi, de asemenea, controlabili din platforma online).
Platforma se adresează atât companiilor de orice tip, cât şi pasionaţilor de electronică şi programare datorită extensibilităţii şi posibilităţi de a conecta o gamă uriaşă de senzori şi actuatori la ea. Orice industrie sau aplicaţie în domeniul tehnologic poate beneficia de controlul şi supervizarea aparatelor şi proceselor prin intermediul unor componente conectate la Devicehub.net.
De altfel, pentru că momentan platforma se află în stadiul de dezvoltare Beta, utilizatorii pot testa platforma gratuit, beneficiind de conturile de tip Comunity care le oferă 50 de senzori şi 10 actuatori pentru proiectele lor. Feedback-ul utilizatorilor este binevenit, în vederea unei mai bune configurări a legăturilor dintre senzori şi actuatori, pentru definirea unor reguli avansate: de exemplu, la un anumit prag configurat de utilizator al unui senzor să se declanşeze automat un anumit actuator.
Cristiana Cotoi: Pe lângă lansarea DeviceHub.net, ne pregătim pentru a doua ediţie a Campionatului de Fotbal Robotic, competiţie pe care am lansat-o cu succes în 2012. Obiectivul principal al proiectului este acela de a contribui la dezvoltarea de competenţe tehnice aplicabile în domenii variate în rândul tinerilor (studenţi şi elevi) pasionaţi de robotică, programare sau inteligenţă artificială.
Deşi la prima ediţie competiţia s-a adresat exclusiv studenţilor, am fost plăcut surprinşi să vedem că interesul pentru astfel de provocări nu ţine cont de vârstă – în cadrul şedinţelor de workshop am avut participanţi de şcoală generală, elevi de liceu, dar şi părinţi la fel de curioşi ca şi copiii lor. De aceea, anul acesta ne-am propus să extindem publicul ţintă şi să ne adresăm deopotrivă elevilor din cadrul liceelor de profil.
Bineînţeles că această mişcare presupune un efort mai mare şi mai concentrat din toate punctele de vedere, dar mai ales sub aspect financiar, cu atât mai mult cu cât iniţiativa aparţine unui ONG. De aceea, principala provocare este aceea de a găsi sponsori care să ne ajute să susţinem financiar proiectul.
Aveţi un proiect de suflet?
Ionuț Cotoi: Pentru noi fiecare proiect este “de suflet”. Dacă ar fi să aleg totuși, aș spune că organizarea Campionatului de Fotbal Robotic este cel mai aproape de sufletul nostru, pentru că a fost cel mai de amploare, solicitându-ne la maxim din toate punctele de vedere.
Domeniul roboticii este unul prin definiție fascinant, în principal pentru că oferă posibilități nelimitate. La Centru am început prin a experimenta și testa roboți autonomi care funcționau individual. Cum mâncăm programare pe pâine, ne-am propus să facem un pas mai departe și să trecem la elaborarea de algoritmi de inteligență artificială care să permită comunicarea și colaborarea dintre roboți autonomi în vederea atingerii unui scop comun. Iar în cadrul unui joc de fotbal robotic roboplayerii comunică între ei prin intermediul unei aplicații software, care le asignează diverse roluri și acțiuni asociate în funcție de strategia de joc avută în vedere. Așa că am ales fotbalul robotic ca modalitate de a testa acest nou tip de algoritmi, cu atât mai mult cu cât este și o activitate distractivă. Pentru că ne place să ne jucăm cu cap.
Constantin Crăciun: Un alt proiect drag nouă a fost Arduino Junior. În cadrul acestui proiect am avut ocazia să interacționăm cu elevi din mediul rural, pe care i-am învățat programare gratuit. Chiar dacă experiența în sine este una plină de satisfacţii, iar reacţiile copiilor cu care am avut plăcerea să lucrăm ne-au confirmat din plin acest lucru, implementarea unor proiecte de acest gen rămâne totuşi problematică pentru noi.
După cum spuneam şi mai sus, oricât de atractivă sau lăudabilă ar fi iniţiativa, puţine sunt persoanele sau entităţile (companii sau instituţii) dispuse să contribuie la punerea acesteia în practică, mai ales atunci când beneficiile sunt de natură mai soft şi nu pot fi cuantificate imediat.
Ştiu că pornind de la o experienţă personală a unui membru al echipei aţi dezvoltat un proiect pentru persoanele nevăzătoare. Ne puteţi spune mai multe despre el? Mai aveţi si alte proiecte cu caracter social?
Ionuț Cotoi: Da, doi dintre voluntarii noștri au avut ocazia de a discuta cu niște persoane nevăzătoare și, la întrebarea cum ar dori ca tehnologia să le schimbe viața, răspunsul a fost unul, cel puțin la momentul respectiv, neașteptat – accesul la materialele tipărite. Așa a luat naștere aplicația care citește textul pentru persoanele nevăzătoare. Pentru că aplicația are la bază tehnologia Microsoft, pentru accesarea acesteia nu ai nevoie decât de un device care utilizează această tehnologie și de o cameră video pentru a fotografia textul, care ulterior va fi transformat în material audio. Bineînţeles că este vorba despre o primă variantă care va fi ulterior actualizată, atât în ceea ce priveşte tehnologia pe care o are la bază, cât şi facilităţile pe care le oferă (disponibilă în mai multe limbi).
Tot în categoria proiectelor cu caracter social intră și cele cu obiective educaționale, cum ar fi competiția de Fotbal Robotic, participarea la școli de vară (de exemplu, Techschool) sau workshopurile derulate în cadrul unor evenimente de referință în peisajul educațional, și mă gândesc aici la Volunteers Fest sau Școala de Excelență, proiect educațional dedicat copiilor supradotați.
Cum credeţi că ar putea îmbunătăți acest domeniu tehnologic viața persoanelor cu dizabilități?
Mădălina Iorga: Tehnologia oferă posibilități nelimitate, indiferent de contextul în care este utilizată, cu atât mai mult în cazul persoanelor care se confruntă cu probleme de sănătate fizică și, de ce nu, mentală. Acolo unde anumite simțuri sunt afectate, dezvoltările din domeniul tehnologic pot veni ca o prelungire a simțurilor sau ca o completare a acestora.
Pentru că activați în acest sector al tehnologiilor inovatoare, pentru majoritatea proiectelor voastre există și un contract de confidențialitate. Ce sentiment vă încearcă atunci când realizați un produs bun, de care sunteți mândri, dar despre care nu puteți vorbi?
Cristiana Cotoi: Tocmai pentru că activăm într-un domeniu extrem de dinamic și competitiv, am învățat că o idee, oricât ar fi de bună ia timp pentru a fi implementată. E normal să resimți o oarecare frustrare atunci când lucrezi la ceva cu adevărat revoluționar și nu poți împărtăși asta cu ceilalți. Dar satisfacția pe care o ai în momentul în care realizezi ceea ce ți-ai propus este mult mai mare și realizezi că tăcerea a meritat.
De altfel, cred că aceste contracte de confidențialitate sunt binevenite, pentru că în domeniul tehnologic ideile pot fi foarte ușor “clonate” și, în definitiv, nu contează cine a avut ideea, contează cine a pus-o în practică și aici este, dacă vrei, mai degrabă o chestiune de “timp de reacție”.
Auzim multe știri despre tineri români premiați pentru proiecte de cercetare și medalii de aur obținute la concursuri de specialitate. Din păcate, autoritățile au foarte puține politici publice care să sprijine domeniul cercetării. Din experiența voastră, care ar fi cele 3 măsuri pe care le-ați propune pentru ca acești tineri să-și poată dezvolta pasiunea și să poate evolua în România?
Mădălina Iorga: În primul rând, încurajarea introducerii de programe de educație complementară, non-formală în școli (workshop-uri, seminarii practice, școli de vară) și pentru aceasta este nevoie de parteneriate între școli și organizații care vin din mediul non-guvernamental sau chiar privat.
Apoi, medaliile despre care vorbești sunt luate la concursuri derulate în afara țării, ceea ce atrage oarecum atenția cu privire la lipsa unor astfel de inițiative în plan intern. Ca atare, o a doua măsură ar viza proiectarea și derularea de evenimente de profil dedicate “micilor inventatori”, prevăzute și cu premii pe măsură. Mai mult, nu știu câtă lume știe că avem un muzeu tehnic în București (Muzeul Dimitrie Leonida).
În afară, astfel de muzee reprezintă o atracție atât pentru cei mici, cât și pentru cei mari, întrucât au pus tehnologia în slujba tehnologiei. Cu alte cuvinte, o renovare sau mai bine zis o tehnologizare a muzeului ar reprezenta un plus în direcția dezvoltării gustului pentru acest domeniu în rândul tinerilor.
În fine, cine sție care este numărul exact al acestor copii, la câte concursuri au participat și care sunt invențiile lor? Nu știu să existe, la momentul actual, o statistică exactă în acest sens și aceasta pentru că nu au fost promovate decât cazuri izolate – sunt convins că mai sunt încă mulți alți tineri la fel de entuziaști și talentați despre care nu s-a scris/spus nimic.
Care sunt următorii paşi în ceea ce priveşte dezvoltarea Centrului de Creaţie Tehnică pentru Tineret?
Ionuț Cotoi: În primul rând, organizația va crește ca număr de membri implicați. Am pornit de la trei persoane, trei prieteni uniți de pasiunea comună pentru electronică, robotică, programare și am ajuns să avem o echipă care numără 15 persoane. Și aceasta pentru că, ne-am dat seama pe parcurs că, pentru a putea pune în practică toate ideile îndrăznețe, pentru a le contura și a le da viață competențele tehnice și imaginația sunt numai o parte din mixul necesar pentru a ajunge cu bine la finish.
Așa am atras în echipă oameni care să gândească oarecum “outside our box”, care să ne asiste în planificare, promovare sau strângere de fonduri. Și am vizat deopotrivă studenți pasionați, cărora le-am împărtășit din experiența și know-how-ul nostru și persoane care deja s-au afirmat în domeniile în care s-au format și care au fost dispuse să ni se alăture.
Apoi, aceeași tendință de creștere se va reflecta și la nivelul proiectelor inventeaza.ro. Principalele domenii vizate de noi sunt educația, mediu, transport, energie și ne dorim să contribuim la dezvoltări semnificative atât în plan național, cât și în plan internațional.
Sursă fotografii: https://www.facebook.com/inventeazaro/photos_albums