Raluca Petre-Șandor este masterandă în cadrul Universitatii Panthéon-Assas (Paris II), specializarea Informare şi Comunicare, iar în vara acestui an a absolvit Facultatea de Științe Politice (filieră franceză) și Comunicare și Relații Publice, ambele la Universitatea din București. În anul 2010 a beneficiat de o bursă Erasmus la Institut d’Etudes Politiques de Toulouse.
Îi plac oamenii și își dorește să aducă schimbări reale în educație și diplomație, considerând că studiile în străinătate oferă o bază puternică pentru transformarea societății românești. Raluca are o experiență de peste 6 ani în domeniul voluntariatului în organizații precum Asociația Clubul Liderii Mileniului Trei (vicepreședinte) și PRIME. Astfel, ea își scrie gândurile despre educație, științe politice, comunicare, training, PR pe blogul său intitulat: http://hangingonasmile.blogspot.com
Totodată, tânăra consideră că experiența voluntariatului este un fragment extrem de important, de frumos, de pozitiv în puzzle-ul vieții.
1. În anul 2008 ai fost voluntar în cadrul Summit-ului NATO de la București, ce amintiri ai de la acest minunat eveniment?
Este vorba despre Bucharest Conference, eveniment organizat de către German Marshall Fund în cadrul Summit-ului respectiv. A face parte dintr-o echipă internațională de voluntari este o experiență uimitoare deoarece ai posibilitatea să cunoști noi moduri de acțiune și de organizare. Îmi amintesc cu drag atât săptămânile premergătoare evenimentului când lucram pentru a pregăti programul, lista invitaților, materialele informative, etc. cât și cele trei zile, extrem de intense, ale conferinței. Am cunoscut diplomați și oameni politici din peste 20 țări, am asistat la dezbateri aprinse legate de geopolitica NATO și, mai presus de orice, Bucharest Conference și echipa de voluntari m-au determinat să candidez la Facultatea de Științe Politice, posibilitate pe care nu o luam în calcul cu un an înainte. Prin urmare, ceea ce la început părea doar o experiență de voluntariat internațional s-a dovedit a fi o schimbare a traiectoriei mele profesionale.
2. Cum a fost schimbul de experiență cu Erasmus în Franța?
Cele cinci luni petrecute la Toulouse au fost atât o dorință împlinită cât și o provocare continuă. De ce dorință și de ce provocare? Pentru că a studia în spațiul francofon a fost un vis de-al meu încă din școala generală când începeam să iubesc literatura franceză și să particip la olimpiadă. Însă, o dată ajunsă acolo, am realizat că eforturile trebuie dublate pentru a reuși în sistemul lor de învățământ. Sistemul de notare este diferit față de cel din România, pentru a trece un examen punctajul minim este 10 din 20 și note maxime se obțin extrem de greu! Experiența Erasmus se poate traduce pentru mine în „multiculturalitate, studiu, regăsire de sine”. Am fost pe rând studentă, turistă, prietenă. Mulți dintre cei care revin dintr-un asemenea stagiu intră în „depresia post-Erasmus” dor, drag și nostalgie. Mi-ar plăcea ca toți studenții să aibă posibilitatea să obțină bursa și să se regăsească într-un mediu nou, făcând față la noi provocări și cunoscând alte mentalități și alte tipuri de indivizi
3. După acest schimb de experiență, cum privești în prezent sistemul de învățământ românesc?
Discuția despre sistemul de învățământ românesc este extrem de „spinoasă”, are multe fațete, depinde de mulți factori și afectează cu atât mai multe categorii socio-profesionale. Nu am să fac referire la atât de analizatele și mediatizatele rezultate de la Bacalaureatul din iulie 2011 și, prin urmare, la educația preuniversitară. Având în vedere că am cunoscut doar cazul unui institut de științe politice, consider că este corect să compar doar la nivelul studiilor universitare. Am avut noroc să fiu studenta unor profesori minunați, dedicați meseriei lor și extrem de bine pregătiți și la București și la Toulouse! În ceea ce privește structura cursurilor și programa în sine, cele două țări se aseamănă destul de mult. Ceea ce m-a uimit în Toulouse a fost că seminarul era o materie separată, independentă de curs. Sistemul universitar românesc încă are parte de profesori implicați și de studenți doritori să învețe, o dată ce ajung pe băncile facultății.
4. Ai fost nominalizată ca reprezentant al Alianței Democraților și Liberalilor pentru Europa (ALDE) în 2010 în cadrul Modelului Uniunii Europene din Franța. Cum te-ai simțit în pielea unui adevărat reprezentant care făcea partea din Alianța Democraților și Liberalilor pentru Europa?
În primul rând, o astfel de simulare te ajută să înțelegi mai bine, dincolo de teorie, modul în care funcționează Uniunea Europeană, ce rol joacă Parlamentul, Comisia și Consiliul. A face parte din ALDE a fost o sarcină relativ „ușoară” pentru cele două moțiuni dezbătute (mai exact, organismele modificate genetic și situația emigranților) în comparație cu cazul euroscepticilor. Ceea ce am „luat” cu mine, în afara experienței multinaționale și a noilor prieteni, a fost importanța votului personal (în concordanță sau contra liniei partidului) și rolul negocierii atât cu lobbyiștii cât și cu membrii altor partide.
5. Se mai implementează pe viitor o astfel de simulare a Uniunii Europene?
Entuziasmul MEU m-a cuprins imediat după participarea din 2010, astfel că anul acesta am făcut parte din echipa de organizare, în departamentul de PR. Vizibilitatea și impactul evenimentului cresc an de an și iată de ce am ales să continuu „munca de PR-istă” și pentru simularea din 2012. Deocamdată vă pot spune că următoarea ediție va aduce un nou format și invitați-surpriză! Pentru mai multe detalii, urmăriți-ne la https://www.facebook.com/meustrasbourg și la http://meu2011.org/.
6. Care sunt calitățile necesare unui specialist în PR, mai ales ca femeie?
Ceea ce mă fascinează în domeniul relațiilor publice este unicitatea fiecărui client. Din punctul meu de vedere, un specialist în PR trebuie să cunoască obiectivele, evoluția instituțională, preferințele clientului și, bineînțeles, ale publicurilor acestuia. În plus, trebuie să fie în permanență „conectat” la noutăți, la transformările pieței. PR-istul trebuie să fie adaptabil, sociabil, un bun avocat al clientului, capabil să prezinte cea mai bună imagine a acestuia. Și, să nu uităm, specialistul în relații publice trebuie să știe să gestioneze situațiile de criză și să aleagă cei mai potriviți parteneri mediatici pentru client.
7. Din experiența ta de până acum, care sunt calitățile unui bun diplomat?
Mi-ar fi plăcut să fiu „expertă” în domeniul diplomației însă cred că mai am o mulțime de învățat pentru a da un răspuns corect. Din ceea ce am citit sau văzut în perioada studenției aș putea spune că un bun diplomat este un as al negocierii, fiind mai întâi de toate un bun cunoscător al țării sale și al celor cu care intră în contact.
8. În România, ți se pare că există interes pentru voluntariat din partea tinerilor?
Depinde din ce punct de vedere privim situația. În ultimii trei, patru ani am observat cum scade vârsta de la care voluntariatul devine un mod de petrecere al timpului liber sau chiar o slujbă în sine. Dacă în anii 2000 numărul voluntarilor era scăzut, aceștia fiind în mare parte studenți implicați în organizații non-guvernamentale studențești, acum foarte mulți liceeni încep să se implice în comunitate și să aibă un cuvânt de spus în conturarea viitorului societății. Am încredere în modul în care evoluează voluntariatul tinerilor români, așa cum au demonstrat-o proiecte precum „Let’s do it, Romania!”.
9. Care crezi că sunt caracteristicile unui voluntar de succes?
Este un „succes” până și simpla dorință de implicare, de oferire a timpului liber, a unei bucăți din tine pentru a-i ajuta pe ceilalți. Cei care se implică în astfel de acțiuni sunt altruiști, dedicați oamenilor, responsabili și „puși pe fapte mari”.
10. Ce satisfacții oferă implicarea în activitățile de voluntariat și este voluntariatul în dezvoltarea personală?
În primul rând, fiind voluntar înveți să te cunoști pe tine, forțele și limitele personale. În al doilea rând, este vorba de solidaritate, de sentimentul de apartenență la o comunitate de interese și de vise. Da, afirm cu tot sufletul că experiența voluntariatului este un fragment extrem de important, de frumos, de pozitiv în puzzle-ul care suntem.
11. În calitate de viitoare masterandă din cadrul Universității Panthéon-Assas (Paris II), specializarea Informare şi Comunicare ce crezi că ai putea împărtăși cu cei care se decid să plece să studieze dincolo de granițele României?
Să aibă încredere în ei înșiși, în capacitatea lor de adaptare, în dorințele lor! Și dacă nu iese totul conform planului, să țină minte că drumul e cel care contează, nu destinația în sine.