Blogunteer.ro

George-Mihael Manea este absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Politice cu predare în limba franceză în cadrul Universităţii din Bucureşti, de-a lungul studiilor obţinând şi o bursă Erasmus în Franţa la Facultatea de Drept, Ştiinţe Umane şi Sociale a Universităţii din Burgundia. In prezent George este înscris la un program de master în securitate, pace şi conflicte la Universitatea Liberă din Bruxelles. Pasiunea pentru geopolitică, geostrategie şi leadership a început în anul 2006, o dată cu participarea la concursul internaţional de eseuri, găzduit de Goy Peace Foundation la Tokyo, pe tema “2001-2010: Deceniul internaţional al culturii păcii şi al non-violenţei din întreaga lume”.  Latura extracuriculară s-a dovedit a fi o axă importantă şi în timpul facultăţii. Participările la conferinţe şi simulări precum European Youth Parliament (ALUMNUS Rennes 2008), SPECQUE (Alumnus Québec 2008) sau Model United Nations (ALUMNUS Geneva 2010), atât în Europa, cât şi în America de Nord, i-au adus numeroase cunoştinţe şi distincţii ce au putut fi valorificate în mediul academic şi profesional.

Format profesional în misiuni diplomatice sau în instituţii europene, George a reuşit să înţeleagă importanţa educaţiei atât la nivel formal, cât şi informal sau non-formal, motiv pentru care s-a implicat şi mai mult în promovarea unei educaţii corespunzătoare prin leadership şi politici de tineret. Astfel, experienţa de bază este constituită de participarea la proiectele Tineret în Acţiune şi training-urile susţinute de ANPCDEFP, de şcolile de vară şi seminariile organizate de Clubul Liderii Mileniului Trei şi Ardor, de conferinţele susţinute de Generation Europe.

Cunoscut pentru pasiunea de a călători direct propoţional cu vârsta (23 de ani şi 23 de ţări vizitate), adept al principiului « Concordia civium murus urbium » (Armonia dintre cetăţeni este zidul oraşelor), George-Mihael se pregăteşte să pună bazele unui nou oraş prin dezvoltarea unui nou proiect la nivel internaţional, MODEL NATO YOUTH SUMMIT: www.natoyouthsummit.org , ce va avea ca principal scop adăugarea unei „cărămide cu greutate” la construirea edificiului ce se va dovedi a fi pragul de trecere dinspre teoretic spre practic, dinspre educaţional spre profesional. Astfel, el transmite tuturor tinerilor să se implice, pentru că în timp noi vom ajunge factori decizionali, iar astfel de evenimente contează foarte mult în conturarea traiectoriei visului de perspectivă.

 

 1. Având în vedere că tu ești unul din cei care pun bazele proiectului ambițios numit Model NATO YOUTH SUMMIT (MoNYS), ce presupune acest model?

Model NATO YOUTH SUMMIT (MoNYS) este un proiect conceput datorită prezenţei Cartierului General al NATO la Bruxelles, fiind în acelaşi timp unul dintre cele mai ambiţioase evenimente de acest gen în Europa şi America de Nord. Reunind aproximativ 20 de ţări şi peste 200 de participanţi veniţi din universităţi cu renume, evenimentul este programat pentru perioada 9-15 iulie 2012 la Bruxelles.

De asemenea, evenimentul este prevăzut să îmbine latura practică a procesului decizional al NATO prin colaborarea cu membrii ai corpului diplomatic al Cartierului General al NATO, motiv pentru care doresc un eveniment cât mai real, iar pentru asta cele 7 comitete alocate reprezintă practic înlănţuirea logică a procesului decizional şi a factorilor de decizie: Consiliul Nord-Atlantic, Comitetul de Politici de Apărare şi Planificare, Comitetul Politic, Comitetul de Operaţiuni, Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic şi Consiliul NATO-Rusia, precum şi Oficiul de Presă aferent.

 

2. Ce topicuri veți aborda în cadrul acestor comitete? Deoarece în  articolul  5 al Tratatului Atlanticului de Nord semnat în Washington la 4 aprilie 1949 se specifică că: „Părțile care convin un atac armat împotriva uneia sau a mai multora dintre ele în Europa sau în America de Nord va fi considerat ca un atac împotriva tuturor”. Așadar, vor fi dezbătute conflictele din Libia?

În momentul de faţă avem doar nişte linii directoare pe care dorim să le dezvoltăm, iar departamentul nostru de cercetare din cadrul echipei de organizare se va ocupa de tratarea unor teme precum: capabilităţile militare, apărarea inteligentă, angajarea activă, securitatea emergentă, lupta împotriva atacurilor cibernetice, scutul anti-rachetă sau gestiunea strategică a resurselor militare în Caucaz şi la Marea Neagră.

Bineînţeles că orice temă de interes de pe agenda NATO va fi preluată de către noi, cu atât mai mult cu cât evenimentul vine în completarea summit-ului real al NATO ce se va desfăşura anul viitor în Statele Unite. Iar cele două evenimente precizate de dumneavoastră sunt de factură recentă.

 

3. De către cine este dată autenticitatea acestui eveniment?

Autenticitatea este mult spus. Dar ca principali susţinători ai proiectului vom avea cel mai probabil Divizia de Diplomaţie Publică a NATO cu care încă mai perfectăm anumite clauze de colaborare, Comunitatea Bruxelles-Capitale, ING ULB Campus şi acesta este doar începutul. Dorinţa noastră este să găsim şi parteneri printre companiile de avion, dat fiind faptul că vor fi numeroase zboruri, atât în Europa cât şi transatlantice, iar o reducere de câteva procente din preţul total al biletului poate fi benefică pentru buzunarul oricărui participant.

 

4. De unde a venit aceasta idee sa organizezi o astfel de simulare  NATO și care ar fi logo-ul de la care ai porni?

Se împlinesc 5 ani de când am început să mă implic în simulări ale Parlamentului European şi ale Naţiunilor Unite, iar acum este momentul să las şi eu ceva în urmă, ceva inedit. Simulările de NATO în Europa se regăsesc la un nivel mult prea local, ascuns aş îndrăzni să spun, în care mai mult de 1-2 comitete nu se simulează, iar aceste comitete vin într-un mod dispersat în cadrul unei simulări ONU fără ca vreo legătură să existe între ele, deşi, spre exemplu, o operaţiune NATO ar putea primi autorizarea Consiliului de Securitate al ONU. Dar nu există aşa ceva, totul este la un nivel static în cadrul acestor simulări.

Apoi, la Summit-ul NATO ce a avut loc la Bucureşti în anul 2008 a luat naştere „Youth Atlanticist” sprijinit de organizaţia de tineret a NATO, şi anume YATA – Youth Atlantic Treaty Association, dar nici ei nu se mulează pe ceea ce vrem noi să facem. Astfel a luat naştere Model NATO Youth Summit, un eveniment singular, după multiple întrevederi cu domnul profesor Jean Frédéric Morin, profesor de analiză a relaţiilor externe inter-statale, împreună cu care am analizat fezabilitatea proiectului nostru şi căruia doresc să-i mulţumesc pe această cale pentru sprijinul acordat şi sfaturile utile pe care ni le-a împărtăşit.

 

5. Ce recomandări ai pentru viitorii ambasadori ai acestei Simulări NATO și unde pot afla mai multe informații despre Model NATO YOUTH SUMMIT (MoNYS) 2012?

Detalii se pot găsi pe site-ul www.natoyouthsummit.org şi tot acolo vom posta toate noutăţile. Tot pe site se regăseşte şi regulamentul de procedură, pentru că regulile sunt diferite faţă de alte simulări, iar fiecare participant trebuie în primul rând să fie pregătit. Nu este o simplă simulare în care structura argumentativă predomină, ci o competiţie între universităţi, o muncă în echipă, o luptă în care cei mai motivaţi şi dornici de afirmare vor reuşi să iasă în evidenţă. Acuma să nu înţelegeţi că va ieşi război, dar avem un regulament strict pentru perioada de desfăşurare a evenimentului, iar pentru perioada de seară sunt prevăzute evenimente sociale surpriză ce vor veni să destindă atmosfera. Până la urmă, partea cea mai frumoasă este reprezentată de oamenii pe care îi cunoşti şi cu care reuşeşti să ţii legătura, mai ales că se vor descoperi pasiuni comune şi se vor lega prietenii.

 

 6. Care crezi că va fi impactul proiectului la nivel internațional și ce le transimți celor care vor sa participle la MoNYS 2012?

Este greu de anticipat un impact la nivel internaţional. În ziua de astăzi masele sunt foarte greu de schimbat, iar un eveniment de tineret nu poate schimba la nivel macro mai nimic. Trebuie să fim realişti din punctul acesta de vedere. Însă, te poţi schimba pe tine ca individ, înţelegi bunul mers al lucrurilor, descoperi ce este mai bine pentru viitorul tău profesional, ce te preocupă, ce îţi place şi ce nu, ce riscuri îţi asumi etc. Un astfel de eveniment contează la portofoliul de absolvire al fiecărui student, pentru că orice angajator va dori să ştie ce ai mai făcut pe lângă facultate, căci studiile nu reflectă întotdeauna cunoştiinţele, iar notele nu sunt mereu obiective. Eu transmit tuturor tinerilor să se implice, pentru că în timp noi vom ajunge factori decizionali, iar astfel de evenimente contează foarte mult în conturarea traiectoriei visului de perspectivă.

 

 7. Care sunt criteriile pe baza cărora se face selecția candidaților  și ce contează cel mai tare în procesul de selecție?

În cadrul selecţiei vom urmări cu precădere profilul aplicantului. Cu siguranţă un student sau masterand pe ştiinţe agronomice nu va putea participa, chiar dacă în diplomaţie un vin bun poate fi asortat tipologiei evenimentului, iar ştiinţa preparării vinului ar fi binevenită contextual. Totuşi nu acesta este scopul nostru. Aşadar căutam un profil de la cel mai precis « studii în securitate » “gestionarea conflictelor”, “drept” şi terminăm cu ceva mai general « ştiinte politice » şi « relaţii internaţionale ». Experienţa în astfel de evenimente similare, buna cunoaştere a limbii engleze constituie cu siguranţă un avantaj în procesul de selecţie. Nu în ultimul rând, motivaţia şi determinarea vor fi două elemente decisive, pentru că obiectivul nostru nu este să facem turism, ci să lucrăm şi să învăţăm de la persoane ce pot constitui oricând un exemplu pentru noi.

De amintit faptul că aplicaţia se face pe delegaţii (1 delegaţie constând în 7 persoane din cadrul aceeaşi universităţi indiferent de naţionalitate), iar în cazul şefilor de comitet şi a jurnaliştilor aplicaţiile sunt individuale, conform formularelor de aplicaţie postate pe site. Fiecare delegaţie va avea un ambasador (cel mai experimentat şi cu disponibilitatea de timp cea mai mare) cu care comitetul de organizare va ţine legătura dupa selecţia propriu-zisă, în vederea stabilirii detaliilor ulterioare.

 

 8. Ai avut ocazia să te simți  în pielea unui delegat care are un cuvânt de spus atat în cadrul ONU, cât și în cadrul NATO. Consideri că membrii Organizației Națiunilor Unite și NATO depun destul efort pentru susținerea păcii in lume, respectiv combaterea terorismului, pirateriei , dar si combaterea proliferării armelor de distrugere în masă?

Întâmplarea face că m-am regăsit de-a lungul timpului în simulări care au tratat toate tematicile enumerate de dumneavoastră, în diverse ipostaze: de la simplu delegat, la şef de comitet, organizator sau simplu observator. Pot spune că în fiecare caz am resimţit sentimente unice. Prima mea ţară pe care am reprezentat-o a fost Republica Democrată Congo. Eram la început, nu prea aveam multe de zis pe topicul ce se dezbatea, însă am conştientizat repede că fiecare ţară are locul său la masa negocierilor, iar marile puteri fac orice ca să fie convinse că votul final nu le va da calculele peste cap. Poţi insista pentru o anumită clauză în rezoluţie, poţi miza pe un consens, chiar dacă în cadrul negocierilor formale nu te poţi impune, carisma de dincolo de sala de negocieri îţi poate aduce numeroase facilitaţi. Astfel am descoperit foarte multe necunoscute despre această ţară pe care o cunoşteam prin prisma războiului cu Rwanda şi nimic mai mult.

Ultima dată ca delegat am reprezentat Statele Unite în Consiliul de Securitate al ONU pe tematica pirateriei. Dezbateri reduse ca şi număr de participanţi, tensiune sporită, nimeni nu ceda în a-şi susţine punctul de vedere, toată lumea experimentată, chiar simţeai că ceea ce urmează să zici chiar va influenţa realitatea. A fost prima şi ultima dată când mi-am folosit dreptul de veto, dar asta numai când am văzut că s-au format pe final anumite alianţe contrare realităţii, de domeniul SF, ceea ce nu vreau să se întâmple şi în cazul MoNYS 2012. Din acest punct de vedere, îmi doresc delegaţii cu persoane foarte bine pregătite din punct de vedere academic.

Cât despre ONU şi NATO, eu personal sunt convins că cele două organizaţii luptă pentru susţinerea şi menţinerea păcii în lume, aşa cum de altfel este scris chiar negru pe alb în cadrul Cartei Naţiunilor Unite şi a Tratatului de la Washington. Poate că pare uşor de zis sau destul de greu de demonstrat, dar de-a lungul timpului implicat fiind şi studiind acţiunile celor două organizaţii, mi-am dat seama de cele afirmate mai sus. Este greu totuşi să mulţumeşti pe toată lumea, iar acest lucru este primordial să fie înţeles în analiza unor astfel de organizaţii.

 

9. Care sunt planurile tale de viitor pe plan profesional? Unde te vezi peste 10 ani?

Îmi doresc să am un viitor în corpul diplomatic internaţional, iar această viziune pe termen îndelungat este destul de greu de aplicat în cadrul unui domeniu de studiu ca al meu cu atâtea oportunităţi şi piste de lansare. Dacă ne-am rezuma la o perioadă de 5 ani, cu siguranţă aş vrea să termin studiile “da capo al fine” şi să-mi definitivez toate proiectele începute sau în curs de derulare, pentru că mai apoi cu siguranţă nu va mai exista timp, iar ritmul de lucru va fi unul trepidant. Nu aş ocoli absolut deloc nici corpul diplomatic românesc pentru că sunt oameni care m-au format, m-au inspirat şi m-au ajutat să ajung în locul unde mă aflu în prezent, motiv pentru care consider că ţara noastră va avea nevoie de diplomaţi cu multă experienţă care să ne reprezinte, ca şi până acuma, la un nivel cât mai înalt, iar continuitatea este un factor important.

 

 10. Dacă în momentul acesta te-ai intoarce în țară și ai avea de ales în a schimba ceva în România sau ai îmbunătăți anumite concepte, ce ai alege în această privință?

În calitate de vice-coordonator al Ligii Studenţilor Români din Străinătate, filiala Belgia, trebuie să recunosc că obiectivul nostru principal este să revenim în tară şi să contribuim la dezvoltarea acesteia. În prezent, orice reformă trebuie să aibă la bază tineretul şi dezvoltarea acestuia, iar în prezent « Generaţia Facebook » este departe de realizările tinerilor născuţi în perioada `85 -`90. Nu mai este aceeaşi implicare, nu mai există dorinţa de cunoaştere, indiferenţa este din ce în ce mai mare, iar virtualul înlocuieşte încetul cu încetul viaţa reală. Însă, în această ecuaţie intră şi nivelul scăzut al educaţiei pe care o oferă România, iar acest lucru îl spun din proprie experienţă, o experienţă resimţită în Belgia, unde cu greu te menţii la linia de plutire cu ceea ce ai dobândit în România.

Dacă mă întrebaţi ce este de făcut, răspunsul s-ar regăsi într-o modificare a percepţiei despre educaţie, însă în ultimii ani au tot fost reforme educaţionale. Probabil, asta este şi problema, lipsa stabilităţii şi a continuităţii. Studentul trebuie să îşi urmeze direcţia pe care şi-o alege, continuând pe profil. Cursuri de orientare profesională şi/sau în carieră am observat că încep să se facă, dar sub forma unui simplu fir epic, în care fiecare povesteşte ce a mai făcut în ultima perioadă. Nu există o consiliere în adevaratul sens al cuvântului pe baza unor machete de determinare motivaţională. Practica este un alt element la care stăm rău, fie percepută ca voluntariat pentru liceeni, fie ca stagii de practică pentru studenţi. Am susţinut asta şi anul trecut când eram co-prezentator al emisiunii Generaţia Contra de pe TVR 1. În licee, opţionalele continuă să fie obligatorii în loc să ne orientăm către introducerea în curiculă a voluntariatului, iar în facultăţi stagiul de practică recent introdus este de doar două săptămâni, nici adresa locului de stagiatură nu o înveţi în tot acest timp. Totuşi, mi se pare că temelia este pusă în liceu de către voluntariat, greu este până începi să-l practici, pentru că mai apoi devine plăcere. De asemenea, ultimul an de facultate trebuie să îţi permită alegerea propriilor cursuri, astfel încât să se urmeze fie o direcţie de viitoare cercetare, fie un domeniu de care studentul este interesat.

 

 11. În comparație cu România, există interes pentru voluntariat din partea tinerilor în  Bruxelles?

În Belgia educaţia formală şi cea non-formală sau informală merg mână în mână. Se pune mare accent pe schimburile între tineri, pe proiecte internaţionale şi pe experienţa practică. Bruxelles-ul este un oraş atipic totuşi pentru voluntariate în contextul în care mirajul instituţiilor europene şi al organismelor internaţionale te atrag spre dezvoltare. Dar, voluntariatul este aferent liceului şi practica perioadei de studenţie. Sunt două lucruri puse într-o altă lumină. Cel mai mult apreciez la ei iniţiativa şi promovarea canalelor de informaţie în masă.

 12. Ce satisfacții oferă implicarea în activitățile de voluntariat  și este voluntariatul în dezvoltarea personală?

O să mă limitez la a enumera doar câteva dintre beneficiile pe care eu le-am obţinut şi anume: cunoştiinţe noi, aprofundarea limbilor străine, călătoritul în mod special – pentru că viaţa este ca o carte şi fiecare ţară vazută poate reprezintă o pagină importantă în propria ta carte. Este altceva să înveţi interactiv, să cunoşti noi culturi, să îmbini utilul cu plăcutul. Apoi ca voluntar ai diverse facilităţi interne, în cadrul ONG-ului în care activezi şi de-a lungul activităţilor pe care le desfăşori. Aici pot menţiona perioada de voluntariat din Constanţa când eram implicat în acţiuni de prevenire a virusului HIV şi pe lângă training-urile de înaltă calitate pe care le dobândeam, primeam şi acces liber la orice tip de eveniment. Apoi, făcând trecerea către voluntariatul internaţional, beneficiile se dublează, iar tu ca persoană ai foarte mult de învăţat şi asimilat. Voluntariatul este ca o a doua familie ce te ajută să-ţi regăseşti drumul pe care vrei să păşeşti. Nu poţi ştii ce drum să apuci dacă nu experimentezi înainte, iar voluntariatul nu te costă nimic, în schimb îţi oferă multe facilităţi şi oportunităţi, care uneori nici măcar şcoala nu este capabilă să deschidă astfel de uşi. Iar ONG-urile sunt vizibile şi uşor de găsit, numai voinţă să existe.

 

Vă mulţumesc şi vă aştept cu mare drag să aplicaţi la Model NATO Youth Summit – Bruxelles 2012, mai ales că România va avea cel puţin două locuri pentru formarea de delegaţii.

Mult succes!

 

Articole asemanatoare:

• ROTAMUN – cel mai mare eveniment internaţional organizat în Baia Mare
• Bilet catre ONU: NapoMUN
• Claudiu și magia voluntariatului
• Nominalizează voluntarul care schimbă comunități în bine
• 119 finaliști ai Galei Naționale a Voluntarilor 2017 așteaptă votul tău