Sursă foto: http://www.london2012.com/photos
Cea de-a 30-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară este în plină desfăşurare la Londra. Timp de aproximativ două săptămâni, până pe 12 august, 10.500 de sportivi din 204 naţiuni vor concura în cadrul celor 302 probe sportive. Organizarea unui eveniment de asemenea proporţii presupune un efort logistic important pentru ţara organizatoare. În tot acest context şi ca în multe alte domenii de interes, voluntarii au rol important.
Peste 70000 de voluntari, aşa numiţii Games Makers sunt implicaţi în organizarea şi buna desfăşurare a Jocurilor Olimpice. Dintre aceştia, doar la festivitatea de deschidere au participat 10000. Inedit este faptul că voluntarii au fost prezenţi la Jocurile Olimpice pentru prima dată, tot la Londra, în anul 1948. Se poate spune că programul de voluntariat a ajuns acasă, locul de unde a început totul.
Games Maker-ii sunt implicaţi în 800 de activităţi dintre cele mai diverse precum întâmpinarea delegaţiilor naţionale, a oficialilor şi vizitatorilor, transportul sportivilor, verificarea biletelor de intrare, distribuirea numerelor de concurs sau coordonarea coloanei sonore pentru concursurile de inot sincron. Voluntarii specializaţi contribuie la acordarea asistenţei medicale şi testări anti-doping sau asigură suport logistic pentru echipele tehnice de organizare.
Pe lângă oportunitatea de a acumula experienţă şi de a fi parte la organizarea unui asemenea eveniment, cei mai norocoşi dintre ei vor fi de faţă la stabilirea unor noi recorduri olimpice sau vor fi în preajma unor personalităţi ca Usain Bolt sau Michael Phelps. Aşadar nu e de mirare faptul că 240000 de persoane au aplicat pentru poziţiile de voluntar.
Sursă foto: http://www.london2012.com/photos
Cu toate acestea, voluntarii îşi asumă mari responsabilităţi, iar activitatea lor se contabilizează direct în desfăşurarea fără cusur a competiţiei. De exemplu, trebuie să fie capabili să conducă un sportiv VIP prin Londra, timp de şapte ore, asigurându-se că va ajunge în timp la locaţie.Unii dintre ei pot sta în picioare ore în şir, ghidând spectatorii la locurile lor sau îndrumându-i spre diverse facilităţi. În medie, un Games Maker va munci timp de 10 zile. Este şi cazul lui Caitlin, studentă din Marea Britanie care şi-a „sacrificat” 10 zile pentru a munci la Riverbank Arena, locul unde s-au desfăşurat toate meciurile de hochei pe iarbă. Caitlin, jucătoare de hochei, la rândul ei, spune că cel mai des a fost întrebată „Unde este intrarea?” de câteva zeci de mii de spectatori şi că principalele atribute ale unui Games Maker sunt încrederea şi gândirea pozitivă. Pentru ea, programul de voluntariat a fost o mare oportunitate de a vedea meciurile de hochei de la Olimpiadă întrucât nu a mai găsit bilete disponibile.
Un alt voluntar, Ellie, office manager la o firmă din Cambridge a fost acceptată în programul de voluntariat şi desemnată să lucreze cu fotografii care au acoperit mediatic concursurile de gimnastică şi badminton de pe Arena Wembley. În urma dificultăţilor pe care le-a avut în gasirea unui loc de cazare ieftină şi realizând că mulţi alţi voluntari vor fi într-o situaţie similară, Ellie a pus bazele unei comunităţi online pe Facebook în care cei 1700 de voluntari înscrişi fac schimburi de idei şi se ajută unul pe altul. Pe lângă entuziasmul şi munca pe care o depun în cadrul Jocurilor, membrii ai grupului pe numele lor „Elita lui Ellie” s-au întâlnit într-un pub londonez şi au tricotat „păpuşi Games Makers” care vor fi vândute în scopuri caritabile.
Sandy Millin este profesoară de limbi străine la International House Newcastel. A trăit un timp în Brno, Cehia însă s-a întors în Anglia pentru a deveni un Games Maker: „În nici un caz Jocurile Olimpice nu vor veni în ţara mea fără să mă implic şi eu!” , afirmă aceasta pe blog-ul personal.
În septembrie 2010 şi-a trimis aplicaţia. Câteva luni mai târziu a fost chemată la un interviu în Coventry ca mai apoi să fie anunţată că a fost selectată să facă parte dintre cei 70.000 de voluntari din cadrul Jocurilor Olimpice si Paralimpice: „Interviul meu a avut loc în Coventry. Sincer, nu îmi pot aminti nimic din ce m-au întrebat, dar răspunsurile mele se pare că au fost pe măsura aşteptărilor, pentru că în septembrie am primit un e-mail în care scria că am fost acceptată ca voluntar olimpic.”
Când a ajuns pe arena pe care urma să lucreze şi a văzut alţi Games Makers în uniforme s-a simţit foarte mândră că va face parte dintre ei: „Am văzut locurile în care voi lucra […] De asemenea am văzut pentru prima oară un număr mare de persoane în uniformă de Games Maker. Am fost atât de mândra la gândul că în săptămâna următoate voi fi unul dintre ei. Atât de mândră, de fapt, încât chiar am plâns atunci când le-am povestit prietenilor mai târziu.”
Sursă foto: http://www.london2012.com/photos
Procesul de selecţie şi recrutare a voluntarilor a început încă din anul 2010, candidaţii acceptaţi fiind de acord să fie supuşi unor controale de securitate şi să participe la minimum trei sesiuni de training. De asemenea, a fost esenţial ca ei să fie eligibili pentru activităţi de voluntariat pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii.
O parte dintre aceste criterii vor fi aplicate şi pentru programul de voluntariat din cadrul următoarelor Jocuri Olimpice de vară de la Rio de Janeiro, Brazilia. Mai este mult până atunci, dar pentru cei care îşi doresc să devină Games Makers e bine de ştiut faptul că programul va fi demarat în anul 2014. Mai multe detalii sunt disponibile pe site-ul competiţiei www.rio2016.com. Pentru cei care vorbesc fluent limba rusă pot opta şi pentru Jocurile Olimpice de iarnă de la Sochi, din 2014 (www.sochi2014.com).
Bucuria de a fi parte din Jocurile Olimpice a fost împărtăşită şi de 5 români desemnaţi ca reprezentanţi din partea României pentru Cursa de Purtare a Torţei Olimpice. Unul dintre ei, Adi Hădean, blogger şi bucătar clujean a fost ales în urma campaniei „Pasiuni care schimbă vieţi” pentru implicarea lui în proiectul privind îmbunătăţirea programelor de hrană în grădiniţe. Pe data de 19 iulie, Adi a purtat torţa olimpică pe un segment de 300 de metri în comitatul Kent.
Surse testimoniale:
Articol realizat de Anca Ştefana Ciolacu şi Ingrid Popescu
