Anca și Adrian Gheorghică, împreună cu o echipă de membri şi voluntari, au creat o asociaţie cu totul și cu totul specială care promovează un stil de viață pozitiv și acțiuni menite să îmbunătățească modul în care trăim zi de zi. Dat fiind faptul că am ajuns la un nivel de dezvoltare atât de accelerat în ultimele decenii, am uitat să ne oprim pentru o secundă din construit, consumat și irosit și să ne gândim dacă ceea ce facem este bine pentru noi înșine și pentru mediu.
Multe din problemele cu care ne confruntăm decurg din această atitudine. Schimbările mari vin, însă, din acțiuni mici. Astfel de acțiuni de impact sunt și proiectele Mai Bine care își propun să dea valoare și însemnătate existenței noastre.
1. CUIB (Centru urban de inițiative bune): restaurant vegan şi un spaţiu social unde nu ai cum sa nu te simţi ca acasă. Construit într-o casă din centrul Iaşului, vara te întampină cu feţe zâmbitoare, verdeață, pisici alintate, iar iarna cu un decor rustic și muzică bună.
Pentru vizitatori, este disponibil și un mini stand de unde se pot cumpăra produse realizate de persoane cu dizabilităţi, fondurile întorcându-se integral la aceștia. Indiferent de anotimp, veți găsi mereu mâncare sănătoasă din ingrediente de la micii producatori locali, uneori fructe chiar din curte :).
Î: Cum și când a fost creat CUIB ? Ce așteptări aveați de la proiect?
Î: E de ajuns să faci o singură vizită și deja vezi că restaurantul funcționează tot după principiile asociației: etic, ecologic și echitabil. V-a fost greu să contactați producători autohtoni și să-l transformați într-un loc deosebit de ceea ce se știa până atunci?
A.G: Da, provocările sunt permanente, dar depășirea fiecăreia ne dă energie și curaj să mergem mai departe. Proiectul integrează multiple dimensiuni, ceea ce-l face foarte diferit de orice alt spațiu de consum din țară și nu numai. Mai multe detalii, despre pioneratul în CUIB, aici: http://www.traieste.maibine.org/pionerat-prin-centrul-urban-de-initiative-bune/.
Î: Consumatorii din Iași au la dispoziție o varietate mare de localuri și restaurante. Care a fost atitudinea față de apariția CUIB?
3. Bazar Caritabil: Conceptul este destul de simplu. Fiecare aduce un obiect sau mai multe de care nu are nevoie, dar care să fie în stare bună (haine, carţi, viniluri, accesorii), acestea fiind vândute la prețuri modice.
Momentan, există evenimente periodice unde bazarul este fizic, dar se poate dona în permanenţă în mediul online. Toţi banii adunaţi se donează unor cauze.
Î: Un trend popular în Marea Britanie este Bazarul Caritabil și iată-l implementat și de voi. Ne poți spune mai multe cuvinte despre ce putem găsi în bazar și mai ales ce putem aduce la un astfel de târg?
A.G.: Bazarul solidar este prezent online de câteva luni. Lucrurile cele mai comune sunt hainele și accesoriile, dar încurajăm și alte categorii de donații de lucruri cu utilitate largă. Sperăm ca în anul 2015 să avem și un spațiu fizic pentru bazar.
4. Gustă slow: “local” şi “de sezon” sunt cele două cuvinte după care se ghidează evenimentul prin care se încurajează micii dezvoltatori şi consumarea alimentelor autohtone.
Slow Food este o mişcare internaţională iniţiată în 1986, care luptă pentru păstrarea bucătăriei tradiţionale şi regionale, încurajând cultivarea caracteristică ecosistemului local.
Mişcarea ocroteşte principiile comerţului echitabil, încurajează fermierii şi micii producători, dar are ca scop şi educarea cetaţenilor cu privire la riscurile fenomenului fast food, folosirea pesticidelor sau consumul de alimente modificate genetic. În fiecare an se organizează un astfel de bufet slow, oamenii sunt invitaţi să guste pe îndelete, să uite de grabă şi termene limită şi eventual să urmarească un film cu tematici legate de alimentaţie.
Î: Pe lângă toate proiectele menționate anterior, mai este unul care mi-a atras atenția: “Cartiere pentru oameni”. Ce ne poți spune despre aceste întâlniri consultative?
A.G.: În cadrul întâlnirilor ne-am folosit de așa numita metodă FORUM cu locutorii din cinci cartiere ale Iașului. Metoda constă în trei etape, respectiv: 1. identificarea punctelor slabe și tari ale vieții în cartierul respectiv, locuitorii își descărcau toate frustrările cu privire la neajunsurile traiului din vecinătatea lor – de la lipsa spațiilor verzi, a locurilor de socializare, dispariția piețelor etc 2. imaginea cartierului ideal – locuitorii își dădeau frâu liber imaginației pentru a proiecta schimbările pozitive care pot avea loc și 3. plan de acțiune /lucruri concrete la îndemâna cetățenilor pentru a avansa în direcția imaginii respective.
Î. În final, pentru cei care doresc să vi se alăture, cum decurge un stagiu de internship la Asociația MaiBine?
Sursă foto- http://www.maibine.eu/
