Pentru Fundaţia Noi Orizonturi, proiectul Conectează-te la comunitate a implicat 1200 de voluntari şi 60 de cluburi de voluntariat. Printr-o finanţare din Fondul ONG au fost sprijiniţi 11000 de beneficiari direcţi şi 21000 în total, în special minorităţi şi copii din grupuri vulnerabile.
Activităţile au avut loc în diferite regiuni din ţară- de la colectarea şi reciclarea deşeurilor în satul Mintiu Gherlii până la pictarea unui zid dintr-un liceu din Piatra Neamţ pentru promovarea diversităţii.
Povestea proiectului am aflat-o de la Andreea Băltăreţu, membră a fundaţiei. Absolventă de teologie, Andreea este preocupată de situația copiilor cu dizabilități, în special a celor care trăiesc cu Sindromul Down.
Conectează-te la comunitate este un proiect cu peste 21.000 de beneficiari. Din ce categorii fac parte aceştia şi cum i-au primit pe voluntari?
“Conectează-te la comunitate!” este un proiect mai mare, care a implicat peste 1.200 de voluntari – elevi şi profesori din România. În cadrul proiectului, aceştia au realizat 79 de proiecte pentru comuntăţile lor, ce au adunat un total de peste 21.000 de beneficiari. În funcție de problemele pe care tinerii au vrut să le rezolve, beneficiarii au fost oameni care provin din grupuri vulnerabile (minorități, familii cu situație materială precară, copii cu nevoi speciale), elevii școlilor în care Cluburile IMPACT își desfășoară activitatea, și nu în cele din urmă membrii comunităților din care voluntarii fac parte.
Acțiunile voluntarilor au fost bine primite de oameni, mai ales că în procesul de implementare a unui proiect se ține întotdeauna cont de implicarea beneficiarilor în activități. În general, un proiect de serviciu în folosul comunității se face nu doar pentru beneficiari, ci şi cu implicarea lor.
Care au fost principalele activităţi din cadrul proiectului?
A fost un proiect care a durat aproape doi ani, cu o mulţime de activităţi, dar cele mai importante credem că au fost: deschiderea de noi Cluburi de voluntariat IMPACT în şcoli şi licee – am avut în total 60 de Cluburi IMPACT implicate în proiectul „Conectează-te la comunitate!”, dintre care 50 cu o vechime de peste 2 ani, iar 10 dintre ele noi; cursurile de formare pentru profesorii voluntari implicaţi în proiect şi întâlnirea cu directorii şcolilor care găzduiesc Cluburi IMPACT; competiţii de proiecte pentru Cluburile de voluntariat IMPACT, prin care voluntarii au putut avea acces la sprijin financiar pentru a-şi transforma ideile în realitate; îmbunătăţirea sistemului de evaluare a competenţelor dezvoltate de voluntari în cadrul programului IMPACT – printr-un instrument online de autoevaluare; o campanie de promovare a voluntariatului şi un eveniment naţional de bune practici pentru voluntarii din proiect.
Ne puteţi da un exemplu concret de o astfel de activitate cu impact?
Concret, un proiect cu IMPACT se desfăşoară astfel: tinerii se întâlnesc la Club, discută probleme pe care le văd în jurul lor şi îşi aleg o problemă pe care să o rezolve. Îşi fac un plan de acţiune, pe care apoi îl pun în aplicare. De exemplu, 35 de liceeni IMPACT din Hârlău (jud. Iaşi) au aflat că 15 familii din apropierea localităţii lor trăiesc în condiţii foarte dure. Şi au reuşit să strângă donaţii din comunitate şi să facă rost de ajutor aşa încât să organizeze mese calde săptămânale pentru acele familii, să doneze rechizite şi încălţăminte pentru acele familii, au organizat chiar şi un spectacol caritabil prin care au strâns 3.200 de lei, pe care i-au folosit să cumpere lemne de foc pentru cele 15 familii nevoiaşe. Detalii sunt aici.
Ce sunt cluburile de voluntariat Impact şi cum funcţionează acestea?
Cluburile de voluntariat IMPACT sunt de fapt grupuri de tineri care vor să schimbe lucrurile din jurul lor în bine. Sunt formate din 15-25 de elevi, care au alături profesori voluntari. Aceştia se întâlnesc o dată sau de două ori pe săptămână în școlile și liceele din țară și desfășoară activități de educație nonformală, de educaţie prin experienţă: jocurile educaţionale şi povestirile sunt în prima parte a întâlnirii, discuţiile despre proiecte prin care îşi pot ajuta comunitatea sunt în cea de-a doua parte a întâlnirii. O întâlnire IMPACT durează aproape două ore.
În ultima vreme, voluntariatul a devenit un concept tot mai răspândit. Există voluntari în diverse domenii, fie că activează sub forma unor grupuri bine organizate, fie că activează individual. Ceea ce este unic și poate fi găsit doar în cadrul programului IMPACT este conceptul de educație prin experiență, faptul că tinerii voluntari au un timp de reflecție pentru a analiza lucrurile învățate pe parcursul activității lor în Club, și faptul că serviciul în folosul comunității, dincolo de a rezolva o nevoie, este un instrument de învățare pentru voluntari. În IMPACT accentul cade pe dezvoltarea competențelor și valorilor în rândul tinerilor, pentru a construi acei cetățeni activi care să genereze schimbări pozitive în societate.
Cum a decurs relaţia profesor-elev pe parcursul proiectului şi cât de importante sunt astfel de activităţi nonformale, în afara orelor din programă?
Dacă am putut oberva un lucru foarte ușor, ”cu ochiul liber” cum se spune, acesta a fost relația foarte bună dintre profesorul coordonator și elevii din Cluburile de voluntariat. Organizarea elevilor sub formă de grup informal, sau Club cum îi spunem noi, presupune existența unui spațiu, al unui timp al întâlnirii și a unei dinamici care se formează între participanți. Pentru participanții în program, IMPACT înseamnă spațiul sigur în care simt că sunt valorizați, simt că pot avea un cuvânt de spus și că au puterea de a produce o schimbare în bine în comunitatea lor. Mai mult decât atât, IMPACT este perceput ca o a doua familie. Profesorii cu care lucrăm ne-au mărturisit că IMPACT i-a transformat.
Nu este confortabil pentru un profesor învățat să stea în fața clasei, să treacă între elevi și să devină practic un membru al grupului. La întâlnirile de Club, se crează un mediu plin de încredere, care crește deschiderea și apropierea între profesori si elevi. Aici se descoperă unii pe ceilalți, altfel decât în cadrul orelor. Interesant este și faptul că profesorii încep să folosească la clasă metode din educația nonformală pentru a face cât mai atractivă disciplina pe care o predau. Se știe că învățăm mai bine atunci când experimentăm și când îi învățăm pe ceilalți, de aceea credem ca activitățile nonformale ar trebui să completeze programa școlară.
Ce credeţi că s-a schimbat în comunităţile implicate în urma acestui proiect?
Cred că în afara schimbărilor punctuale pe care voluntarii le-au produs, ca răspuns la nevoile identificate (de exemplu, crearea unui sistem de colectare selectiv de deșeuri, reamenajarea curții școlii, ajutorarea cu alimente si hrană a unor familii etc.) s-au produs și schimbări la nivel de mentalitate.
Au fost inițiative dezvoltate de tineri care au vizat teme ce țin de sănătate (alimentație sănătoasă, importanța sportului și a mișcării în menținerea sănătății, campanii de promovare a igienei pentru prevenirea imbolnavirii cu virusul hepatitic A, etc), nediscriminare și evitarea discursului instigator la ură.
