Da, exact! Este vorba despre Spania și experiența de voluntariat european trăită în țara unde se vorbesc 4 limbi oficiale: spaniolă/castiliană, catalană, galiciană și bască.
Când, cum și unde a început?
În octombrie 2013, eram în Piața Romană când m-am întâlnit cu Esperanza și trei dintre colegele ei de proiect. M-au întrebat unde pot lua prânzul în zonă, le-am făcut o recomandare și așa am descoperit că fac un stagiu EVS în București. Ulterior, am găsit un curs unde poți învăța limba spaniolă prin educație non-formală și m-am înscris. Dar ce să vezi? Cursul făcea parte din activitatea Esperanzei ca voluntar european. Am participat, am practicat limba spaniolă și mi-am făcut prieteni noi. Văzând un mesaj trimis de Esperanza către participanții de la curs prin care ne anunță ca organizația ei de trimitere va găzdui în 2015 un proiect SEV și dorind să fac o schimbare în activitatea ce cuprindea doar masteratul, jobul și puținul timp liber, am aplicat, am fost selectată și iată-mă în Castilla-La Mancha regiunea lui Don Quijote, mai exact în Ciudad Real.
Despre proiect
Început în martie a.c. cu doi voluntari români și doi italieni, ideea proiectului și activitățile propuse aveau multe de oferit ținând cont că asociația gazdă este Cosiliul Tinerilor ce înglobează și coordonează asociații cu diverse domenii de activitate: copii, tineri, cultura, muzică, educație non-formală, persoane cu dizabilități. Entuziasmată, curioasă, motivată și dornică să fac ceva nou am încercat să mă implic, să arat că vreau să ajut, însă ceva nu funcționa în proiect și în asociații. De ce? Din mai multe motive: coordonarea întregului program era făcută de către o singură persoană, Consiliul avea 12 membri însă am cunoscut vreo 3-4, dar fără a interacționa în vreun fel cu aceștia, trainingurile și activitățile de teambuilding lipseau, asociațiile enumerate mai sus nu aveau nevoie de cineva care să îi ajute și astfel proiectul cât și activitățile s-au schimbat.
Și cum vorba de acasă nu se potrivește cu cea din târg, pe lângă puținele activități cu asociațiile sau cu copiii din spitale sau școli, am ajuns să cunosc în detaliu programul Erasmus +, am făcut workshopuri despre SEV, am pregătit viitorii voluntari europeni, am făcut întâlniri pentru a practica engleza, dar și româna, am fost implicată în organizarea și raportarea unui seminar european “Young Europe In Progress” astfel obținând certificat Youthpass, am participat la târgul de joburi din oraș promovând Serviciul European de Voluntariat și am aflat cum poți să înființezi o asociație în Ciudad Real.
Trăiri, experiențe/ O nouă cultură și viața socială
Marea provocare, dar și partea ce m-a ajutat cel mai mult din punct de vedere al dezvoltării personale a fost faptul că am învățat limba spaniolă și a trebuit să mă obișnuiesc, în primul rând, cu o nouă cultură, cu un alt mediu social, alt stil de lucru și alt program.
Spaniolii cu care am interacționat sunt veseli, glumeți, relaxați, iar daca greșești: ”No pasa nada!”. La prânz, de regulă, între 14:00 și 17:00 este timpul pentru siesta, iar vara în acest interval de timp cu greu poți umbla pe stradă din cauza temperaturilor mari.
Ținând cont că nu am avut un program încărcat am avut timp să citesc, să fac cursuri online și să particip la conferințe și seminarii despre antreprenoriat, înfințarea unui IMM în Spania sau traficul de persoane în scopul exploatării sexuale.
Nu pot spune că în oraș mi-am făcut mulți prieteni pentru că majoritatea acum sunt în România făcând un stagiu de voluntariat, dar ținând cont că orașul este unul universitar am cunoscut mulți studenți Erasmus și am putut să particip la diverse activități alături de ei.
Am călatorit, am cunoscut oameni noi și am ieșit din zona de confort. Nu am fost doar spectator, ci m-am implicat!
Experiența mea am împărtășit-o și în cadrul proiectului “Radio Mille Vuci” dezvoltat de către colega mea Marta și o poți asculta în limba spaniolă aici.
Recomand serviciul de voluntariat european pentru că mi-a schimbat modul de a gândi și a acționa, mi-a dat ocazia să mă cunosc mai bine, să am mai multă încredere în mine și să îmi descopăr noi calități și aptitudini. Este o provocare, un continuu proces de învățare și cunoaștere.
*Articol redactat de Sorina Vîlcu, voluntar EVS în cadrul proiectului ”Working with Spanish Associations”, din Spania.
