Data de 2 februarie marchează Ziua Internaţională a Zonelor Umede şi cum România se poate mândri cu unul dintre cele mai frumoase teritorii ale lumii – Delta Dunării, WWF România ne-a pus la dispoziţie un material prin care îşi doreşte să informeze publicul larg asupra deltei, pământ al unor specii unice de păsări, oază pentru iubitorii de animale, dar şi mină de aur pentru braconieri.
© http://www.ddbra.ro/
În ceea ce priveşte vechimea, Delta Dunării este rezultatul unei relații de 13.000 de ani dintre fluviul Dunărea și Marea Neagră. Pe de o parte fluviul transportă anual 30 de milioane de tone de sedimente, din care 1,5 milioane de tone ajung să se depună în Deltă, fiind esențiale pentru viața numeroaselor specii de aici. De cealaltă parte, Marea Neagră, prin intermediul valurilor și curenților, permite extinderea deltei sau erodează malurile. Ca regulă generală, zonele umede au o importanţă crucială pentru oameni, fiindcă refac rezervele de apă, protejează așezările umane de excesul de apă cauzat de inundații sau furtuni, filtrează apa, sunt mediu propice pentru înmulțirea peștilor și pot contribui la dezvoltarea economiei locale.
Unicitatea acestui pământ este dată de următoarele fapte:
- Este singura deltă din lume declarată, încă din anul 1991, Rezervație a Biosferei, în cadrul Programului UNESCO „Omul şi Biosfera”;
- Este a treia ca mărime din Europa și pe locul 22 la nivel mondial, având o suprafață de 5800 km², adică 2,5% din suprafața României;
- În deltă regăsim aproape toate păsările existente la noi în țară și cea mai mare colonie, protejată, de pelican comun din Europa, aflându-se aici peste 2.500 perechi;
- Tot în deltă se află cea mai întinsă zonă compactă de stufăriș de pe continent (1750 km²);
- Aici se găsesc singurele păduri de nisip din România, pădurea Letea și pădurea Caraorman, cu liane de până la 25 de metri;
- Există 30 de tipuri de ecosisteme, peste 7400 de specii de plante și animale (60% din populația mondială de cormoran mic și 50% din cea de gâscă cu gât roșu);
- Pe lângă o mulțime de plante protejate, chiar pe luciul apei întâlnim două plante carnivore: otrățelul de baltă (Ulticularia Vulgaris) și aldrovada (Aldrovanda vesiculosa);
- În apele Dunării și ale Deltei întâlnim cel mai mare peşte de apă dulce din lume – morunul (Huso huso), de altfel în România și Bulgaria fiind singurele populații viabile de sturioni sălbatici din Europa. Specie contemporană cu dinozaurii, morunul poate trăi până la 100 de ani și poate depăși ca mărime un autobuz. Dar, la fel ca și ceilalți patru sturioni pe care îi mai întâlnim la noi – păstruga, viza, nisetrul și cega, toate specii protejate – acest pește este pe cale de dispariție;
- De puțin timp, din 2010, castorul și-a refăcut apariția pe canalele deltei. Simpaticul animal joacă un rol important în atenuarea efectelor inundațiilor, menținerea legăturii între canalele principale și lacuri, gârle, japșe din interior;
- Delta Dunării este cea mai mare suprafață reconstruită ecologic din Europa.
Proiecte derulate de către WWF în lungul şi în Delta Dunării
Proiectul Life+ “Acţiuni comune pentru creșterea gradului de conștientizare privind supraexploatarea sturionilor din Dunăre în România și Bulgaria” are ca scop abordarea pescuitului excesiv, cea mai importantă ameninţare directă la supravieţuirea sturionilor din Dunăre. Grupurile ţintă ale proiectului sunt comunităţile de pescari, organismele de control, factorii de decizie, crescătoriile de sturioni, precum şi procesatorii şi comercianţii de caviar din România şi Bulgaria. Proiectul este în conformitate cu “Planul de Acţiune pentru conservarea sturionilor din Bazinul Dunării”, adoptat de către Consiliul Europei în anul 2005.
© http://www.ddbra.ro/
Proiectul RECO Mahmudia îşi propune să rezolve două probleme majore cu care se confruntă nu numai zona proiectului, ci întreaga deltă : asanarea şi transformarea în amenajări agricole, piscicole şi silvice a 35% din zonă, respectiv lipsa măsurilor de dezvoltare şi protecţie a speciilor şi habitatelor pe 52,8% din teritoriul rezervației.
Proiectul Rewilding Europe îşi propune să redea naturii cel puţin un milion de hectare de teren până în 2020, creând zece zone magnifice de sălbăticie , care vor putea servi drept modele de conservare a naturii. Primele cinci regiuni care sunt vizate în cadrul proiectului sunt: Munții Velebit (Croația), Vestul Peninsulei Iberice (Spania și Portugalia), Rezervația Biosferei Delta Dunării (România), Carpații Meridionali (România), Carpații Orientali (Slovacia și Polonia).
Proiectul “Adaptarea Deltei Dunării la schimbările climatice” urmăreşte să pună bazele adaptării timpurii și integrate a teritoriilor ucrainene, moldoveneşti şi române din regiunea Deltei Dunării la condiţiile climatice aflate în schimbare. Adaptarea la noile condiţii de mediu trebuie să fie integrală şi sistematică şi trebuie să aibă loc la toate nivelurile, inclusiv cel administrativ, al afacerilor locale, al autorităţilor locale şi al ecosistemelor.
