Blogunteer.ro

Împreună spunem povestea voluntariatului din România!

bookmark bookmark
Anca Stefana On May - 4 - 2014

Asociația pentru Câini de Salvare Transilvania numără în prezent 16 membri voluntari și 16 câini salvatori care se pregătesc săptămânal pentru a salva vieți omenești. Dintre cei 16 câini aflați în pregătire, 5 sunt deja atestați pentru munca de căutare și salvare în urma unor examene internaționale de certificare. Cu mari eforturi și sacrificii, membrii asociației duc mai departe pasiunea pentru câini și oameni. Vă invităm să le descoperiți povestea:

Ideea de a antrena câini salvatori poate părea inedită la prima vedere. De unde a pornit acest proiect?

333489_388400634560843_416271602_oLa nivel european si mondial ideea nu este nici pe departe nouă. Folosirea cânilor pentru localizarea persoanelor dispărute este documentată încă de dinaintea primului război mondial. În Europa există organizații de profil care activează de peste 40 de ani. În Austria, una din țările cu o îndelungată tradiție în ceea ce privește activitatea de căutare asistată de caini, ÖRHB – colaborator CST, organizație națională de căutare și salvare cu câini – a fost înființată în 1966.

Pentru organizația noastră, totul a început în anul 2003 prin Călin și Oana Ciora. În luna ianuarie 2003, Gigi Frățilă (actualmente șeful Serviciului Public Salvamont Salvaspeo Cluj) l-a contactat pe Călin Ciora (știind că dresează câini) întrebându-l dacă nu poate sa îl ajute în căutarea unui grup de speologi orădeni prinși de o avalanșă în Făgăraș. În toamna lui 2003, Oana și Călin au plecat într-o vacanță în Franța, ocazie cu care, ajutați de prietenii lor francezi, au găsit sprijin și finanțare (2300 euro) pentru participarea lui Călin într-un Stagiu Național Francez de formare a echipelor canine de salvare din avalanșe, stagiu organizat de ANENA (Asociația Națională Franceză de Studiu a Avalanșelor) sub egida Ministerului de Interne Francez. La finele lui 2003, Călin și câinele sau, Emir, formau prima echipa românească atestată pentru căutarea în avalanșă.

Din acel moment cei doi – Oana și Călin – au început “lupta” pentru promovarea acestui domeniu și în România. În perioada 2004-2011 s-a încercat organizarea unei astfel de formări în cadrul ANSMR (Asociația Națională a Salvatorilor Montani din România), apoi în cadrul CDC (Clubul de Dresaj Roman), apoi în Crucea Roșie, prin ARCS (Asociația Română pentru Câini de Salvare). Pe parcursul 562069_379280375472869_452234782_nacestui drum li s-au alăturat alți oameni pasionați, împreună cu care au organizat și au participat la tabere și stagii de formare în Romania, Austria și Ungaria, au participat la examene de atestare în Romania și în străinătate și la campionate naționale și mondiale, acumulând astfel experiență. În final, împreună cu alți 10 oameni pasionați de căutarea și salvarea cu câini, s-a reușit înființarea în 2011 a Asociației pentru Câini de Salvare Transilvania.

Cum arată o zi de activităţi în cadrul Asociaţiei?

Nu există un tipar al fiecărei zile. Activitățile noastre sunt organizate în jurul antrenamentelor de pregătire, în numar de 3 pe săptămână, două în timpul săptămânii și unul duminica. Suntem oameni obișnuiti care lucrăm cu plăcere alături de câinii noștri. Pregătirea lor este o activitate continuă și nu se limitează la antrenamentele săptămânale: participăm la stagii și tabere de pregătire, naționale și internaționale, alături de partenerii și colaboratorii noștri. Nu în ultimul rând, ne verificăm constant progresul prin participarea la examene internaționale de salvare.

În ce tip de misiuni vă implicaţi?

În general este vorba despre cazuri de persoane care se rătăcesc în pădure sau pe munte sau în cazul unor dezastre naturale (de exemplu în cazul inundațiilor). Implicarea noastră în misiuni se face în general prin intermediul instituțiilor cu care colaboram: Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU), Serviciul Public Salvamont, etc.

966294_542416389159266_690872783_oParticiparea echipelor CST la o misiune poate fi solicitată de orice persoană care are informații despre respectiva misiune, moment în care voluntarii noștri iau legătura cu coordonatorul misiunii pentru a putea afla toate informațiile necesare și pentru a solicita acceptul acestuia în vederea participării CST la misiune (accept urmat de punerea la dispoziția noastră a tuturor datelor misiunii).

Astfel, echipa CST decide în cunoștință de cauză dacă participarea echipelor cu câini poate aduce beneficii misiunii și stabilește care sunt echipele care se vor deplasa pentru acea căutare. Când ajungem la locul misiunii, coordonatorul acesteia ne pune la curent cu ultimele informații, ne indică echipa cu care urmează să mergem în căutare și zona alocată. De aici intră în scenă câinele de căutare și putem pune în aplicare toate cunoștințele pe care le-am acumulat în toți anii de antrenamente.

Un exemplu recent este participarea în misiune la Săcueni, în jud. Bihor, pentru căutarea unui clujean dispărut în zonă. Alerta pentru misiune am primit-o de la prietenii persoanei dispărute, dar la fața locului am luat legătura și am lucrat pe caz împreună cu Secția de Poliție a localității Săcueni.

Vorbim despre o premieră pe blog-ul nostru. Câini voluntari. Care este diferenţa atunci când în activităţile de voluntariat sunt implicate animale?

Diferența majoră dintre a lucra cu oameni față de munca cu animale constă în metodele de comunicare. Nu putem să le „spunem” câinilor ce avem nevoie să facă și atunci trebuie găsite metode alternative de comunicare.

Lucrurile la prima vedere sunt ușoare – câinii fac totul ușor și cu plăcere: se joacă, mănâncă și au nevoie de afecțiunea și prezența oamenilor. Apăsând aceste „butoane”, le canalizam energia și calitățile native (mirosul, instinctul de vânătoare) către o finalitate bine definită: prelucrarea mirosului din aer, găsirea și semnalizarea prezenței unei persoane.

În spatele acestui rezultat se află de fapt ani întregi de muncă pentru fixarea acestor comportamente la câini iar „munca” nu se încheie niciodată, activitatea de pregătire fiind una continuă, finalizându-se cu „pensionarea” câinelui. Cum spunea un coleg cândva, lucrurile sunt totuși simple, pentru că ei, câinii, nu complică niciodată lucrurile. Sunt loiali, devotați și dornici să lucreze, ei nu intră în competiție, nu își doresc trofee, pentru ei miza este, aproape de fiecare dată, o joacă bună și compania oamenilor lor.

98__540x460_oana-cu-fedor (1)Suntem siguri că munca depusă alături de animale – care au o rezervă nebănuită de afecţiune – poate genera momente unice. Aveţi în minte un astfel de exemplu?

Ne este greu să explicăm ce simțim pentru câinii noștri și cât de mult îi prețuim. Nimic nu se compară însă cu încununarea muncii de ani de zile alături de câinele tău. Cel mai bun exemplu este misiunea de căutare din august 2012, din Munții Harghita când câinele nostru Fedor a găsit persoana căutată după aproximativ 30 de minute de căutare. Era vorba despre o persoană dispărută în urmă cu două zile, un domn care a avut un atac cerebral în timp ce culegea fructe de pădure și era căzut la sol, acoperit de vegetație, deci foarte puțin vizibil. La momentul respectiv Fedor avea 9 ani și se pregătea deja alături de Oana Ciora de foarte mulți ani.

Care sunt cele mai importante realizări ale Asociaţiei Câini de Salvare Transilvania de până acum?

Fără dubiu, viețile salvate nu pot fi puse în balanță cu nimic altceva. Dar participarea la misiuni în sine este o realizare, faptul că avem oameni și câini pregătiți pentru asta și mai mult, faptul că am devenit și în ochii autorităților un factor important în misiunile de căutare asistată de câini. În formula actuală am participat la un număr de 6 misiuni, 2 dintre ele finalizate cu găsirea în viață a persoanelor căutate.

În același timp încercăm să ducem pasiunea noastră un pas mai departe și, pe lângă activitățile de pregătire, derulăm activități conexe de educare a populației și de aducere în atenția publicului a muncii cu câini de salvare și nu numai, de popularizare a sporturilor canine. În general, încercăm să facem Clujul un loc mai bun, unde oamenii să accepte și să înțeleagă mai bine ce poate să însemne un câine în viața unui om, fie că este un câine utilitar, sau un simplu companion.

Ce planuri de viitor există pentru asociaţie?

78024_669563543111216_1009898219_oNe dorim să mărim echipa CST capabilă să participe la misiuni, prin atestarea în acest sens a unor echipe om/câine noi, echipe care în acest moment sunt în faza de pregătire. La fel de mult ne dorim să găsim susținători și parteneri pentru a putea sa dotăm corespunzător echipa cu toată logistica necesară, pornind de la bocanci de calitate și geci impermeabile și terminând cu dispozitive de orientare, remorci speciale și chiar autovehicole adaptate activităților noastre.
De asemenea vom continua activitățile de educare și implicare socială: cele mai recente exemple sunt organizarea în luna aprilie a unor ateliere în cadrul Săptamănii Altfel  în școli, precum și organizarea ediției cu numărul 6 a evenimentului Hiperparada Animalelor la Cora (Cluj Napoca – eveniment care își propune să promoveze activităților cu câini, fie că este vorba de munca de căutare, sporturi canine sau agility).

Cea mai mare satisfacţie pe care aţi trăit-o în calitate de voluntar este…

Satisfacțiile noastre sunt la fel de mari ca și eforturile pe care le facem pentru a progresa. Cu toții știm că nu e ușor să fii voluntar în România și facem cu drag eforturi mari ca, în timpul liber, să ne pregătim alături de câinii noștri pentru salvarea unor vieți omenești. „Eforturi mari” nu e deloc o supraapreciere. Este vorba de mult timp, mulți bani și multă răbdare.

Dedicăm mult timp liber (din timpul nostru și al familiilor) pregătirii, stagiilor, examenelor, misiunilor. Nu odată am ajuns să petrecem zile bune de concediu împreună în tabere de pregătire. Răbdarea e alt factor important: pregătirea unei echipe om/câine durează cel puțin doi ani, dacă oamenii sunt serioși și câinii talentați. Apoi, mai e nevoie de timp pentru a promova examenele de atestare, pentru a câștiga experiență, pentru a-ți face cunoscute calitățile în fața autorităților care conduc misiuni de căutare. Aspectul financiar nu este de neglijat, în fond suntem un ONG susținut de voluntari.

Dar cu toate acestea (și revenind la exemplul anterior), salvarea unei vieți de către unul dintre câinii noștri (chiar dacă nu este câinele tău și chiar dacă tu nu ai participat la misiune) te face să crezi că orice efort merită. Dacă într-o viață întreagă un câine salvează un om, noi credem ca ne-am făcut treaba.

Frumoșii câini salvatori, precum și multe alte detalii despre misiunile de salvare ale asociației pot fi găsite pe site-ul (www.cainidesalvare.ro) și pe pagina lor de facebook (www.facebook.com/CainideSalvareTransilvania.)

 Mulțumim pentru interviu Simonei Pantelimon, voluntar în cadrul C.S.T, care a răspuns întrebărilor noastre.

 

Articole asemanatoare: