Blogunteer.ro

Împreună spunem povestea voluntariatului din România!

bookmark bookmark
Ingrid Popescu On June - 3 - 2013

f1jpg

Viaţa unei persoane accidentate depinde de momentul acordării primului ajutor de bază, zicala românească “cu cât mai repede, cu atât mai bine” aplicându-se şi în acest caz. Dar de ce are nevoie un voluntar să cunoască tehnicile de prim ajutor? Gândiţi-vă numai la câte acţiunii participaţi şi de câte ori vă aflaţi în grupuri de peste 10-15 oameni. Acestea sunt ocaziile care prilejuiesc apariţia diferitelor accicende. Iar riscul creşte cu cât vârsta persoanelor cu care interacţionăm în timpul activităţii noastre este mai fragedă ori mai înaintată.

Accidentele se produc mult prea des şi leziunile pot apărea în orice moment. De multe ori, în aceste situaţii, timpul în care victima primeşte ajutor este foarte important, un minut putând face diferenţa dintre viaţă şi moarte. Dar pentru a fi cu adevărat de ajutor este necesar să acorzi tipul adecvat de prim ajutor.

De ce să acorzi primul ajutor?

Există o serie întreagă de concepţii greşite care îi fac pe oameni să nu se implice: “Nu poate fi atât de grav”, “Altcineva va veni în ajutor”, “Nu sunt obligat să ajut”. Dar trebuie să fim conştienţi că, în situaţii de urgenţă, fiecare persoană are obligaţia morală de a ajuta în limita posibilităţilor şi a cunoştinţelor. Cu toţii avem ceva de făcut, însă dacă toată lumea ar gândi aşa şi şi-ar continua drumul, victima nu ar fi ajutată de nimeni.

Până să acorzi primul ajutor sunt alte 3 etape importante care te vor feri pe tine de posibilele pericole şi vor conduce la îngrijirea adecvată a victimei.

I.     Primul ajutor în urgenţele datorate de mediul înconjurător

  • Suport vital de ba/Resuscitarea

a)      Verificarea stării de conştienţă

–          Scutură victima uşor, apucând-o de umeri şi încercând sa nu-i mişti foarte mult capul.

–          Întreabă victima cu voce tare: „Sunteţi bine?”

  1. Victima reacţionează:

Lasă victima în poziţia în care ai găsit-o. Nu o deplasa decât dacă este în pericol.

Încearcă să afli ce s-a întâmplat şi dacă prezintă alte leziuni. Verifică dacă este conştientă şi respiră normal.

  1. Victima nu reacţionează:

Strigă după ajutor pentru a nu fi singur când acorzi primul ajutor. Aşează victima pe spate şi eliberează-i căile respiratorii.

b)      Eliberarea căilor respiratorii

Acest lucru se face prin înclinarea capului şi ridicarea bărbiei. Pune mâna pe fruntea victimei. Apasă fruntea încet pentru a înclina capul către spate. Plasează vârfurile degetelor celeilalte mâini sub bărbia victimei şi ridică-i-o pentru a-i elibera căile respiratorii. Nu apăsa pe zona moale care se află sub bărbie.

c)      Verificarea respiraţiei

Observă mişcările pieptului, ascultă respiraţia lângă gura victimei şi apropie obrazul de nasul şi gura victimei pentru a-ţi da seama dacă respiră. Observă, ascultă şi simte timp de 10 secunde dacă victima respiră normal.

  1. Victima nu reacţionează, dar respiră normal

Pune victima în poziţia laterală de siguranţă şi alertează serviciile de urgenţă. Verifică respiraţia la fiecare minut.

  • Poziţia laterală de siguranţă

Aşează-te în genunchi lângă victimă şi asigură-te că picioarele ei sunt întinse. Pune braţul victimei care se afla cel mai aproape de tine în unghi drept faţă de corp. Îndoaie braţul astfel încât palma să fie orientată în sus.

Adu celălalt braţ peste piept, aşezând dosul palmei pe obraz. Menţine-i mâna în această poziţie.

Cu mâna liberă trage în sus genunchiul aflat pe partea opusă astfel încât talpa să rămână lipită de sol.

Trage genunchiul îndoit al victimei către tine, menţinând dosul palmei sale lipit de obraz. Întoarce victima către tine.

Aşează piciorul situat deasupra într-un unghi drept şi împinge capul victimei spre spate pentru ai menţine căile respiratorii deschise. Verifică respiraţia victimei la fiecare minut.

Dacă este vorba despre o femeie a cărei sarcină este vizibilă, întoarce-o întotdeauna pe partea stângă.

d)     Resuscitarea

d.1 Compresii toracice

Asigură-te că victima este întinsă pe spate pe o suprafată dură/tare. Îngenunchează în apropierea victimei, lângă braţul acesteia. Pune podul palmei pe mijlocul sternului victimei şi aşază cealaltă palmă peste prima, încrucişând degetele.

Ai grijă să nu apeşi victima pe coaste. Asigură-te că umerii tăi se află chiar deasupra pieptului victimei, paraleli cu acesta, iar spatele tău stă drept. Ţinând braţele întinse apasă în jos 5-6 centimetri pe stern.

De fiecare dată când apeşi, permite pieptului să se ridice şi asigură-te că mâinile nu îţi alunecă de pe stern. Efectuează 30 de compresii toracice la un ritm de 100 de compresii pe minut.

Continuă cu două respiraţii gură la gură. Continuă să efectuezi alternativ 30 de compresii şi 2 ventilaţii, fără a te opri.

Continuă manevrele până când:

–          Soseşte personalul specializat;

–          Victima îşi recapătă conştienţa;

–          Şti prea obosit pentru a continua.

d.2 Respiraţii gură la gură

Eliberează-i căile respiratorii. Pune o mână pe fruntea victimei şi prinde-i nasul cu arătătorul şi degetul mare. Cu cealaltă mână ţinei bărbia ridicată şi deschide-i uşor gura.

Inspiră normal, apleacă-te peste victimă şi acoperă-i gura cu gura ta. Asigură-te că nu se pierde aer.

Suflă aerul în gura victimei timp de o secundă. Ridică-te şi verifică dacă pieptul victimei se ridică. Inspiră din nou normal şi execută şi a doua respiraţie gură la gură.

  • Hipotermie

Hipotermia se înregistrează în momentul în care nu se mai poate menţine temperatura normală a corpului, aceasta scăzând mult sub normal. În încercarea de a se încălzi şi a pierde cât mai puţină căldură, corpul pune în mişcare muşchii – aşa numitele frisoane – iar vasele de sânge de la nivelul pielii se contractă – aspectul palid al pielii.

Ce observi?

Apar frisoanele, pielea este rece, albă şi uscată, respiraţia se modifică în mod repetat, iar victima este semi-conştientă şi confuză ori inconştientă. În cazul hipotermiei severe, victima nu mai prezintă frisoane, iar degetele, buzele şi urechile sunt vinete.

Ce trebuie să faci?

  1. Transportă victima într-un loc unde este mai cald, însă ai grijă ca trecerea de la o temperatură foarte scăzută la temperaturi mari să nu fie bruscă.
  2. Procedează în aşa fel încât corpul victimei să nu se răcească mai mult.  Ai grijă să acoperi capul victimei, deoarece la nivelul acestuia se pierde multă căldură.
  3. Încearcă să încălzeşti victima folosind o pătură, o pilotă, o folie protectoare, etc.
  • Muşcătura de viperă

În cazul în care ai fost muşcat de o viperă este foarte important să ajungi la cel mai apropiat punct ce oferă îngrijiri medicale (cabinet medical, spital, salvamont, etc.) sau să suni la 112.

Este foarte important să rămâi calm, să te mişti cât mai puţin şi să încerci să îţi menţi membrul afectat imobilizat, astfel încât veninul să se răspândească cât mai puţin în organism.

II        Prim ajutor în caz de traumă

  1. Luarea măsurilor de siguranţă – prima sarcină este aceea de a te asigura de faptul că există condiţii de siguranţă. Încearcă să afli ce s-a întâmplat. Analizează situaţia şi verifică dacă există potenţiale pericole (trafic, foc, surse de Cliccando sul tasto del download iniziera l’installazione sul tuo computer del software del compatibile con Windows che e di almeno 50 MB. electricitate). Nu te pune niciodată într-o situaţie riscantă.
  2. Evaluarea stării victimei – Prezintă-te şi explică ce intenţionezi să faci. Astfel vei câştiga încrederea victimei. Mai întâi, verifică dacă este conştientă şi dacă respiră. Apoi verificaţi starea generală a victimei şi căutaţi-o de posibile leziuni.
  3. Apelarea serviciilor de urgenţă – nu este întotdeauna necesară prezenţa personalului medical, însă dacă este nevoie alertaţi serviciile de urgenţă 112. Deoarece fiecare secundă contează într-o situaţie în care sunt puse în pericol vieţi omeneşti, este important să dai informaţii clare şi corecte în momentul în care telefonezi.

a)      Prezintă-te şi spune ce cunoştinţe de acordare a primului ajutor ai.

b)      Explică ce s-a întâmplat

– Care este natura accidentului.

filf3jpg– Existenţa situaţiilor de risc care necesită intervenţia personalului specializat.

c)      Comunică locaţia la care trebuie să se deplaseze echipajele.

d)     Oferă informaţii în legătură cu numărul victimelor, vârsta şi starea acestora.

e)      Răspunde la întrebările dispecerului.

f)       Ai grijă ca linia telefonică să fie liberă, astfel ca cei de la serviciile de urgenţă sa te poată suna dacă este necesar (de aceea este important sa comunicaţi dispecerului numărul de la care sunaţi).

      4.    Acordarea primului ajutor

  • Arsuri

Când este vorba de arsuri, cel mai important este să poţi face distincţia între cele uşoare şi cele grave. O arsură gravă implică acordarea îngrijirilor medicale de către o persoană specializată. În ceea ce priveşte arsurile uşoare, le poţi trata şi tu.

Există diferiţi factori după care să vă ghidaţi pentru a determina gravitatea arsurii:

1)      Adâncimea (gradul) arsurii;

2)      Suprafaţa care a fost arsă;

3)      Zona afectată;

4)      Cauza arsurii;

5)      Vârsta victimei.

La arsura de gradul I pielea are culoare roşie, poate fi uşor umflată, iar victima are dureri/usturimi. Acestea sunt de obicei arsurile uşoare pe care le poţi trata acasă.

O arsură de gradul al II-lea este o leziune mai profundă şi implică formarea de vezicule. Şi acestea pot fi tratate acasă cu ajutorul tratamentelor special destinate dacă arsura nu a afectat o suprafaţă mai mare de 2% din corp (palma reprezintă aprox. 1% din suprafata corporală) şi nu este prezentă la nivelul zonelor precum faţă, urechi ori organe genitale.

Arsura de gradul III afectează pielea în toată grosimea ei şi necesită intervenţia rapidă a personalului specializat.

  • Cum acţionezi
  1. Răceşte rana cu apă calduţă sau rece, de la robinet, duş, sau dintr-o sticlă.
  2. Nu pune niciodată gheaţă pe o arsură, vei afecta şi mai mult ţesutul respectiv.
  3. Răceşte rana până când durerile se atenuează.
  4. Înlătură cu atenţie îmbrăcămintea şi bijuteriile victimei, cu excepţia situaţiei în care acestea sunt lipite de piele.
  5. Nu sparge băşicile care s-au format deoarece apare riscul unei infecţii. Pune un pansament sau o cârpă curată peste ele fără a le presa sau a strânge în aceasta zona afectată, este de ajuns să fie acoperite.
  6. În situaţia în care pielea sau ochii au intrat în contact cu acizi sau baze toxice (arsura chimică) clăteşte zona cu multă apă de la robinet. Ai grijă ca aceasta să nu intre în contact cu alte zone expuse ale victimei sau salvatorului.
  7. Încearcă să apreciezi gravitatea arsurii:

În cazul unei arsuri grave:

  1. Apelează serviciile de urgenţă.
  2. După ce răceşti locul afectat, aplică un bandaj umed (un bandaj cât mai lejer).
  • Intoxicaţiile

Intoxicaţiile apar atunci când o substanţă toxică intră în organism. Substanţele toxice pot fi solide (medicamente, plante otrăvitoare, otravă pentru şobolani, cocaină), lichide (detergenţi, sodă caustică, sirop de tuse) sau gazoase (gaze de eşapament, gaze care conţin vapori de clor, butan, etc.). Din această cauză, intoxicaţiile pot apărea în urma înghiţirii, inhalării sau contactului cu produse chimice, respectiv materiale injectabile.

Ce observi?

Adesea situaţia în care se găseşte victima te face să bănuieşti o intoxicaţie. Uneori, ea poate prezenta şi:

–          Crampe stomacale;

–          Pupile foarte mici ori foarte mari;

–          Pielea umedă şi rece;

–          Greţuri şi vărsături;

–          Arsuri;

–          Dificultăţi la respiraţie;

–          Pierderea cunoştinţei.

Ce trebuie să faci?

  1. Evită orice contact direct cu gaze, lichide sau alte substanţe/materiale care pot fi toxice.
  2. Contactează serviciile de urgenţă.
  3. În cazul intoxicaţiilor cu gaze, şi în special în cazul intoxicaţiei cu monoxid ori dioxid de carbon, scoateţi victima şi ieşiţi şi dumneavoastră la aer curat

III       Conţinutul trusei de prim ajutor

Opened First Aid Kit.JPG–          Foarfece cu vârfuri boante

–          Mască de respiraţie gură la gură

–          Mănuşi chirurgicale

–          Comprese sterile

–          Feşe din tifon de două dimensiuni (dimensiuni recomandate: 5cm/4m, respectiv 10cm/5m)

–          Bandaj triunghiular (triunghi)

–          Vată hidrofilă sterilă

–          Ace de siguranţă

–          Leucoplast (diferite dimensiuni)

–          Dezinfectant (rivanol, apa oxigenată, alcool iodat)

–          Alcool sanitar

–          Pansament cu rivanol

–          Un creion/pix şi un caiet

–          Atele din material plastic.

Articole asemanatoare:

  • No Related Posts

Un comentariu

  1. Seby Sebytzu says:

    Nu am fost pus niciodata in situatia de a acorda primul ajutor, dar nu se stie cand si unde se poate intampla. Macar acum stiu cum sa reactionez… Multumesc!.

Posteaza un comentariu