Laura Condruț consideră că un diplomat de succes nu se va lăsa niciodată pradă manipulării, ci din contră, va folosi tactici de negociere și persuasiune pentru a-și reprezenta cât mai bine interesele. Membră a organizației internaționale studențești SIIGA (Student Institute for International & Global Affairs), Laura a participat la sesiuni de simulare ale Organizației Națiunilor Unite, de unde s-a intors acasă cu premii, unul dintre ele fiind premiul pentru “Cel mai bun delegat fără experiență diplomatică anterioară”, reprezentând una dintre cele mari puteri în cadrul Conferinței de Simulare ONU, BISMUN 2011 în Consiliul de Securitate. Absolventa Facultății de Științe Politice a Universității București, iși dorește să formeze o organizație a femeilor în cadrul căreia să dezvolte proiecte de educare și mobilizare a acestora spre o mai mare participare civică.
1. Cum a fost Simularea Națiunilor Unite desfășurată în București la Palatul Parlamentului? Cum te-ai simțit ca reprezentant al unei țări?
În cadrul acestei conferințe, am participat ca delegat al Franței în Consiliul de Securitate. Să reprezenți interesele uneia dintre cele cinci mari puteri în cel mai important consiliu al Națiunilor Unite este atât un privilegiu, cât și o responsabilitate imensă. Este un sentiment copleșitor și onorant, dar un sentiment care se transformă rapid într-o provocare. Astfel, în încercarea de a rezolva un conflict de natură externă trebuie să gasești calea cea mai inovativă de a ajunge la un compromis cu celelalte țări implicate, fără a devia de la poziția țării pe care o reprezinți, lucru care nu este întotdeauna ușor de făcut. Primul topic de discuție s-a referit la metodele de prevenire și adresare a conflictelor cauzate de schimbări climatice, urmând ca în a doua parte a conferinței să încercăm să asigurăm eficientizarea deciziilor în operațiunile de stabilire a păcii după conflict. Este practic un exercițiu prin care ne punem în poziția factorilor de decizie pentru a deveni mai conștienți de gravitatea problemelor care ne înconjoară și de a conștientiza faptul că orice situație internă a unei țări afectează inevitabil întreaga comunitate internațională.
2. Ce ai făcut ca delegat al Franței în Consiliul de Securitate? Pentru ce ai luptat?
În ceea ce a privit primul topic de discuție, prioritățile Franței au fost de a încuraja statele membre să introducă noi tehnologii de energie regenerabilă care să înlocuiască resursele folosite în prezent, de a ajuta și a acorda asistență tehnică țărilor care se află în nevoie imediată de acest lucru, precum și de a cere o reevaluare a siguranței tuturor reactoarelor nucleare, în lumina recentelor evenimente din Japonia, recomandări care au fost cu succes încorporate în rezoluția adoptată de consiliu. În privința celui de-al doilea topic, Franța a dorit o mai mare implicare a civililor în refacerea comunităților afectate de război, asigurarea transparenței procesului electoral, evaluarea regulată a situației țărilor post-conflict, precum și încurajarea inițiativelor regionale de mediere a reprezentanților guvernamentali cu organizațiile regionale și subregionale implicate, precum și sustinerea eforturilor statelor de a construi instituții judiciare naționale sigure și independente.
3. Având în vedere poziția Franței privind conducerea operațiunilor în Libia care divizează coaliția internațională, care a fost poziția aliaților în Consiliul de Securitate al Simulării ONU de la București în comparație cu cea din realul Consiuliu de Securitate ONU?
Din păcate, nu am reușit să dezbatem această problemă, deoarece a existat o agendă de criză care a avut prioritate în fața acestei situații.
4. Vei continua să te implici în altfel de simulări?
Cu siguranță. Oricine a participat la un astfel de eveniment știe că febra dezbaterilor din cadrul acestor ședințe devine prea puternică pentru a te rezuma la o singură simulare. În ceea ce mă priveste, voi continua să particip ca delegat la încă o simulare ce se va ține în Istanbul în această vară, după care imi voi asuma poziția de arbitru la aceste conferințe.
5. Luând în calcul experiența ta de până acum la astfel de simulări, din punctul tău de vedere ce calități trebuie să aibă diplomatul ideal?
Profesia de diplomat necesită o mare doză de profesionalism, abilitatea de a ști când să vorbești, dar mai ales când să asculți, o gândire analitică și orientată spre rezolvarea problemelor, abilitatea de a realiza compromisuri, fără a neglija însă reprezentarea intereselor propriei țări. Un diplomat de succes nu se va lăsa niciodată pradă manipulării, ci din contră, va folosi tactici de negociere și persuasiune pentru a-și reprezenta cât mai bine interesele.
6. Ce recomandări ai pentru viitorii delegați ale acestor Simulări ONU?
Îi sfatuiesc pe cei care aspiră la o poziție de delegat într-o simulare ONU să se pregătească foarte bine înainte de începerea conferinței, atât pe subiectul pe care vor urma să îl discute, cât și implicarea țării pe care o reprezintă, dar și pozițiile celorlalte țări din consiliu. Cred că acesta este cel mai important lucru. Am întâlnit foarte mulți delegați care, din nefericire, nu se pregatiseră în prealabil și astfel nu numai că nu au putut să-si reprezinte țările în mod adecvat, dar au și îngreunat procedurile din comitetele din care făceau parte. De asemenea, cred că este important să încerce să-si păstreze gândirea deschisă, să fie flexibili, dar nu influențabili, și să se bucure în cele din urmă de întreaga experiență.
7. Care sunt planurile tale de viitor pe plan profesional? Unde te vezi peste 5 ani?
Am învățat de-a lungul anilor că este bine să iți păstrezi o mică doză de flexibilitate în ceea ce privește coordonatele temporale ale obiectivelor pe care ți le propui, însă pot spune clar că îmi doresc să continui să mă implic în politică pe segmentul local, deoarece am convingerea ca o reformare a societății civile presupune nu numai o implicare activă din partea politicienilor în Parlament, ci și una teritoriala din partea fiecărei organizații în parte. Cred că organizațiile locale ar trebui să se intereseze și să facă mai multe pentru comunitățile pe care le reprezintă și cred că ar trebui să existe o mai bună coordonare și comunicare la nivel local. Mi-aș dori, de asemenea, să formez și o organizație pentru femei și să pot dezvolta proiecte de educare și mobilizare a acestora spre o mai mare participare civică și să continui să insuflu tinerilor încrederea că orice este realizabil.
8. În calitate de «vocea generației actuale» care sunt după parerea ta atuurile, dar și lipsurile tinerilor români?
Cred că tineretul din România are potențialul de a aduce multe schimbări pozitive țării noastre, avem inițiativă, ne mobilizăm ușor, și în general suntem un popor imaginativ, însă de multe ori ducem lipsa de resurse și de suport din partea celor care sunt în poziția de a ne ajuta să ne ducem proiectele până la capăt. Cred, de asemenea, că sistemul birocratic românesc reprezintă un factor descurajant pentru mulți dintre tinerii care doresc să își lanseze propriile afaceri, cu toate acestea sunt convinsă că ingeniozitatea și resursele lor interioare îi vor ajuta să depășească orice obstacole impuse de sistemele sociale și fiscale din România.
9. În Romania, ți se pare că există interes pentru voluntariat din partea tinerilor?
România este printre țările cu cele mai mari procente de tineri implicați în proiecte de voluntariat. Asta arată că suntem o generatie care a realizat importanța construirii unei societăți bazată pe reciprocitate și că suntem în stare să investim timp și efort pentru a lăsa o amprentă pozitivă pentru generațiile care vor urma.
10. Ce satisfacții oferă implicarea în activitățile de voluntariat?
Cred că primul lucru pe care îl conștientizezi ca voluntar este faptul că deși suntem cu toții diferiți, suntem totuși uniți la nivelul societății în care trăim. Ne leagă comunitatea și interesul de a crea structuri durabile în interiorul ei. Satisfacțiile unei activități de voluntariat sunt incomensurabile. În primul rând, te învață să fii responsabil față de tine și față de mediul în care trăiești, te invață să gândești la nivel de comunitate și nu doar prin prisma propriilor tale nevoi și, nu în ultimul rând, o activitate de voluntariat te ajută să iți descoperi anumite abilități și cum să ți le valorifici.
11. Care crezi că sunt caracteristicile unui voluntar de succes?
Cred că un voluntar de succes va încerca, în primul rând, să fructifice fiecare experiența și să o transforme într-o lecție de viață pe care să o predea mai departe celor cunoscuți. Este important de reținut că mai mult decât amploarea activității pe care o desfașoară, contează intenția și viziunea care stau în spatele acesteia.