Prima întrebare pe care le-am adresat-o a fost aceea legată de motivația pe care au avut-o pentru a se alătura proiectului Blogunteer. Am primit răspunsuri precum:
La momentul la care am aplicat urmăream deja articolele publicate pe blog și îmi plăcea tare mult faptul că exista, undeva, o mică echipa de oameni care ajuta la promovarea voluntariatului in România;
Era o ocazia bună să îmbin plăcerea de a scrie/ storytelling și de a aduce recunoaște voluntarilor din România și nu numai;
Eram în liceu și doream să ma implic în cat mai multe proiecte din care puteam să învăț. Îmi plăcea să mă provoc, să ies din zona de comfort și îmi plăcea echipa;
Aveam experiență pe scrierea de articole și doream să folosesc acea experiență ca voluntar;
Mi-am dorit să îmi dezvolt abilitățile de a transmite informații în scris într-un mod atractiv și accesibil pentru cititori. Mai mult, mi-am dorit să fac auzite poveștile de voluntariat ale oamenilor care schimba comunitățile din care fac parte.
Scopul proiectului și misiunea organizației, activitatea în sine de intervieva oameni pasionați de voluntariat și de a le scrie poveștile, colectivul.
Eram interesata să voluntariez și să scriu despre acest subiect pentru a răspândi „microbul” :);
Entuziasmul pentru voluntariat și dorința de a-mi dezvolta creativitatea;
În momentul respectiv nu mai exista alt blog despre voluntariat în România. Apoi, au contat și pasiunea mea pentru scris și voluntariat și posibilitatea de a deveni vocea din spatele poveștilor unor voluntari.
Pentru următoarea întrebare referitoare la tipul articolelor scrise pentru Blogunteer, cu răspuns multiplu, am primit următoarele informații:
88,9% dintre respondenți au spus că au scris povești despre voluntari și organizații, respectiv au realizat interviuri cu persoane din sectorul non-profit;
44,4% au scris știri despre voluntariat, iar 33,3% au propus recomandări pentru voluntari.

În continuare, redactorii au fost invitați să motiveze care a fost cel mai drag material pe care l-au redactat pentru Blogunteer. Astfel, am primit răspunsuri precum:
Nu pot spune punctual, poate interviurile au avut cel mai mare impact asupra mea, m-au inspirat oamenii;
Fotoreportajul despre Festivalul Enescu. Am fost mândră să reprezint Blogunteer la un asemenea eveniment. Articolul a fost preluat de pagina oficială a Festivalului Enescu;
Un interviu cu o alpinistă implicată în activități de voluntariat, am fost impresionata de povestea și pasiunea ei;
Cel mai drag mi-a fost interviul și articolul cu Ana-Maria Brânză, deoarece și eu am practicat scrima de performanță și am avut o conexiune specială cu tranziția ei din lumea sportului către lumea voluntariatului.
”Ați încercat vreodată micro-voluntariatul?” cred ca a fost articolul pe care l-am scris cu cel mai mult drag. Reprezenta nu numai un îndemn de a te apuca de voluntariat, de a ajuta comunitatea in care trăiești, dar oferea soluții și pentru cei care sunt „prea ocupați pentru astfel de activități”.
Nu pot decide între 2, așa că o să zic „Alternative Sociale – perspectiva unui ONG despre copiii deținuților”, pentru că aduce în discuția o problemă socială despre care se vorbește destul de puțin și un ONG care promovează această cauză; și „Paula Herlo – voluntariatul înseamnă fericire” – în acea perioadă, pentru mine a fost important că am reușit să iau interviu unei persoane publice și pentru că m-am convins, încă o dată, când de important e să spui poveștile potrivite, ca jurnalist, care să aducă o schimbare în societate;
Cele cu absolvenți Fulbright. Erau persoane care aveau ce povesti;
Momentul in care am scris despre povestea mea de voluntar în cadrul AYI. A fost momentul în care am realizat că am atâtea povești de voluntariat pe care le pot da mai departe;
Următoarea întrebare a vizat cele mai mari satisfacții pe care le-au avut redactorii din implicarea în proiectul Blogunteer:
Dacă aș cunoaște impactul pe care e posibil să-l fi avut unele dintre articolele mele, m-ar bucura să știu că am atras atenția asupra acestui subiect, că am contribuit poate, într-o măsură, în felul meu;
Participarea la diverse evenimente, apartenența la Asociația Young Initiative, colegii și echipa care mi-a fost dragă;
Oamenii cu care am interacționat, faptul că am putut să scriu povești cu ale căror valori am rezonat;
Cea mai mare satisfacție a fost atunci când Blogunteer m-a ajutat să merg la un training Erasmus+ pe tema NGOs Branding, iar apoi am putut să aplic cele învățate în scrierea articolelor. Am simțit că am câștigat skill-uri foarte importante;
Când vedeam ce articole faine ieșeau și eram mândră de munca mea;
Cred ca cea mai mare satisfacție a venit din faptul ca am cunoscut oameni frumoși, din diferite părți ale țării, foarte pasionați de voluntariat, care mi-au arătat ca acesta se practica la orice vârsta – contrat a ceea ce văzusem in comunitatea mea, unde voluntariatul era “un hobby” al liceenilor sau un mod de a-ți îmbogăți CV-ul;
Am simțit întodeauna că am încrederea, încurajarea și sprijinul necondiționat al echipei, și mai ales PM-ului, în tot ce făceam;
Contactul cu oamenii de valoare din echipa Blogunteer si cu cei cărora le luam interviuri;
Am cunoscut atâția oameni și am stat de vorbă cu atatea persoane care își dedicau timpul activităților de voluntariat. Faptul că prin articolele pe care le-am scris am devenit cumva vocea lor, a fost de departe cea mai mare satisfacție.
De asemenea, i-am întrebat pe voluntari care sunt lucrurile pe care le-au învățat prin implicarea în Blogunteer și care le-au fost de folos ulterior în ceea ce au făcut pe mai departe:
Să mă implic mai mult ca voluntar și să am idei pentru alte proiecte;
Creativitate, organizare, folosirea platformei WordPress, informații despre redactarea unui articol;
Am învățat mai multe despre ce înseamnă un blog, independența în sine de a cauta subiecte, de a structura și plănui anumite interviuri și participarea la evenimente din domeniu;
Transmiterea informațiilor în scris într-un mod accesibil și interesant.
M-a ajutat mult să fiu mai curajoasă și să abordez oameni ca să le cer ceva (țineam multe interviuri și până la momentul respectiv nu prea știam exact cum să intru în vorbă cu necunoscuți, mai ales să le cer să mă ajute cu ceva). M-a ajutat să mă simt ok atunci când fac publică munca mea și să nu mă gândesc constant la ce ar zice ceilalți, ci să mă bucur de ce am făcut, chiar dacă nu era perfect;
Alături de celelalte activități de voluntariat care îmi ocupau o buna parte din timpul liber, implicarea in acest proiect mi-a oferit niște skill-uri de time management foarte prețioase;
Cred că din poveștile despre care am scris mi-am luat motivația să fac întotdeauna (și) ceva ce ar putea avea un impact asupra lumii, într-un fel sau altul. Din implicarea propriu-zisă, am învățat despre lucrul în echipă, susținerea colegilor și cum să abordezi anumite subiecte ca să fie de interes pentru public;
Mi-am îmbunătățit calitatea scrisului;
Pe lângă lucrurile evidente: faptul ca am fost disciplinată să scriu constant, să mă organizez când a venit vorba de scris, să fiu comunicativă și să lucrez împreună cu echipa de redacție, cred că lucrul pe care l-am învățat este că există o grămadă de oportunități de a face bine. Am învățat că lumea poate fi mai bună dacă fiecare dintre noi face ceva mărunt și constant pentru o cauză în care crede. Unele persoane ajută copiii, alții batranii, alții mediul, unii cladirile … și toate acțiunile astea sunt egal importante. Voluntariatul ne face mai frumoși, mai optimiști și mai putin preocupați de propria persoană.

Le mulțumim tuturor celor care au fost aproape de Blogunteer în primii 10 ani de activitate, dedicarea și energia lor ne motivează să ne continuăm misiunea. Prin Blogunteer, vom spune mereu povestea voluntariatului din România.
De curând, am avut ocazia să participăm într-un schimb de tineri, finanțat prin programul Erasmus+, în Ostra, Italia împreună cu alți 39 de tineri din toate colțurile Europei. Care a fost tema acestui proiect? Bullying-ul: cauzele/consecințele acestuia și drepturile copilului/tânărului. Cu ajutorul educației non-formale am învățat cum să prevenim bullying-ul și cum să îi ajutăm pe cei care trec prin situații de hărțuire. Piesele de teatru pe care le-am jucat, discuțiile pe care le-am avut, activitățile și toate jocurile ne-au făcut să observăm o altă latură a celor din jurul nostru, ne-au ajutat să fim mai înțelegători cu toată lumea deoarece niciodată nu știm ce se ascunde cu adevărat în sufletul cuiva.
Prima zi a fost dedicată jocurilor de cunoaștere și de formare a echipei, pregătindu-ne în acest fel pentru activitățile din zilele următoare. Începând cu a doua zi, fiecare țară a organizat câte un atelier pentru a ne ajuta să înțelegem mai bine situația din țările participante și cum putem preveni situațiile intimidante, fie ele fizice sau psihice, asupra copiilor și tinerilor din jurul nostru. Fiecare activitate a fost originală, plină de entuziasm și creativitate. Când participăm nu numai că aflăm lucruri noi, dar și realizăm situația fiecărei țări și constatăm că nu numai la noi sau doar într-un loc există probleme ci peste tot, iar unele dintre ele sunt foarte similare.
Mi-a plăcut foarte mult schimbul de tineri din Italia. Subiectul, bullying-ul, ne-a unit într-un asemenea fel încât simțeam că suntem toți o familie până la finalul săptămânii. Am avut multe conversații bune pe care n-am să le uit niciodată.
Aloisa, 18 ani, Olanda
Ne-am distrat în timp ce învățam, ne-am depășit fricile și am crescut ca oameni. Am învățat că toți jucăm un rol important în societate, că un cuvânt are puterea de a schimba starea de spirit a unei persoane și că în fiecare dintre noi se află o persoană minunată, puternică, a cărei voce merită ascultată.
Cu ajutorul activităților ne-am șlefuit personalitățile și în același timp ne-am deschis în fața unor persoane care ne-au povestit despre cum decurg lucrurile în țara lor. Ne-au șocat poveștile lor, experiențele personale și ne-au făcut să ne gândim cât de norocoși suntem. Ne-au făcut să ne gândim de două ori înainte să spunem orice cuvânt și să începem să apreciem persoanele din jurul nostru.
Activitățile erau mereu diferite: jucam piese de teatru unde eram atât victima cât și agresorul, ne-am pus în locul altor oameni cu alt trecut și alt viitor, am luat parte la un „mock trial” unde am fost avocați și judecători, însa toate au avut același scop: să ne putem răspunde singuri la întrebările pe care le avem și nu le punem din diverse motive. Înainte de fiecare activitate a avut loc un „energizer”, un joc menit să ne alunge oboseala. O nouă zi, un nou joc.
Au avut loc și două seri interculturale în care fiecare grup de voluntari și-a prezentat țara. Nu voi uita prea curând dansurile tradiționale ale lituanienilor și slovenilor, cuvintele olandeze, expresiile portugheze și gesturile faimoase ale italienilor. Ceea ce m-a surprins cel mai mult a fost faptul că toată lumea știa melodia „Dragostea din tei”. Deși nu înțelegeau versurile deloc, cu toții cântau și dansau de fiecare dată când se auzea această melodie la boxe și, bineînțeles, a fost nelipsită de la
noaptea interculturală.
M-am simțit bine fiindcă am putut să-mi împărtășesc povestea fără să fiu judecat de către ceilalți. M-am bucurat să văd cum toată lumea era foarte prietenoasă și amabilă cu noi toți.
Jochem, 15 ani, Olanda
Ultimele zile au fost inundate de emoții și lacrimi când ne pregăteam de evenimentele finale. Cu toții am ales să arătăm ce am învățat, ce ne-a impresionat și ce va rămâne mereu cu noi prin intermediul unor scurte filmulețe. În timp ce le vizionam, retrăiam momentele petrecute cu persoanele cu care deja formasem o legătură incredibil de strânsă și deși trecuseră numai cinci zile, simțeam că ne cunoaștem de ani întregi. Astfel, am ajuns la ziua plecării: o zi în care emoțiile au fost mai puternice decât noi, o zi în care am fost nevoiți să ne luăm la revedere de la prietenii noștri și să ne întoarcem la realitate, o zi caracterizată de lacrimi și îmbrățișări care parcă nu mai aveau sfârșit. Ne-am promis că ne vom revedea și, cu greu, ne-am despărțit.
Odată ce am ajuns înapoi în București, am insistat să le arătăm părinților și prietenilor noștri dansurile tradiționale pe care le-am învățat și nu am ratat nicio ocazie să vorbim despre toate momentele care au devenit amintiri plăcute: cum mergeam câte 15 persoane în același timp să ne luăm înghețată, cum ne jucam volei zilnic în piscină, cum am mers la mare (în Senigallia), cum stăteam seara târziu să dansăm și să vorbim și deși eram incredibil de obosiți preferam să stăm împreună în loc să mergem să ne culcăm.
Curajul este cuvântul cheie al întregului proiect. Avem nevoie de curaj pentru a ne deschide în fața celorlalți, pentru a vorbi cu oameni pe care nu i-am mai văzut niciodată, avem nevoie de curaj pentru a putea cere ajutor cuiva, pentru a trece peste o situație dificilă, avem nevoie de curaj pentru a-i ajuta pe cei din jurul nostru. Pot spune că toți ne-am găsit curajul de-a lungul acestei experiențe. Am legat prietenii, ne-am depășit fricile, am învățat și am plecat determinați să facem o schimbare în jurul nostru, fiindcă orice mic efort poate avea un impact puternic asupra tuturor.
Cred că a acest program a fost foarte bun pentru mine deoarece am învățat cum putem să prevenim bullying-ul și cum să-l recunoaștem. Totul a fost non-formal, cu metode captivante de învățare. Dar cel mai important, am creat niște prietenii care nu vor fi niciodată uitate.
Jose, 14 ani, Portugalia

*Articol redactat de Irina Dobreanu și Ilinca Pricope, participante la schimbul de tineri ”Stay Human 3: Bullying”, organizat de The Youth Company, în perioada 14-22 iunie 2018, în Italia.
]]>
Treptat, pe parcursul celor 8 ani, asociaţia a crescut, proiectele s-au înmulţit, adresându-se unor nevoi multiple identificate în societate, la fel ca şi voluntarii dornici să se implice pentru a aduce o schimbare pozitivă în comunitate.
În contextul unui ritm cotidian alert şi al provocărilor constante ce apar în viaţa fiecărui om, voluntarii AYI aleg să investească cea mai importantă resursă pe care o deţin: timpul. Majoritatea dintre ei şi-au descoperit şi explorat potenţialul prin intermediul activităţilor de voluntariat la care au participat şi oamenilor pe care i-au întâlnit.
Astfel, și anul 2017 a fost unul plin de proiecte și campanii de succes, experiențe frumoase, atât pentru voluntari, cât și beneficiari.
Iată imaginea generală a ceea ce s-a întâmplat în 2017 în cadrul AYI:
– 3 premii câștigate de Asociația Young Initiative la Gala Națională a Voluntarilor, ediția 2017:
– organizarea primului eveniment în afara țării în Oslo, Norvegia pe tema inovării în sectorul non-profit, oportunitate cu care a fost lansat RePlan – primul board game de planificare strategică pentru ONG-uri dezvoltat de Asociația Young Initiative, tradus în limba engleză și norvegiană;
– peste 500 de evenimente găzduite gratuit în CMON, 2 programe educaționale pe termen lung lansate, 2400 de cursanți online la cursul de MOOC și peste 40 de organizații care utilizează RePlan începând cu acest an;
– 66 de tineri trimiși în 27 de mobilități europene, 8 voluntari EVS plecați în stagii pe termen lung, 6 voluntari EVS din Franța, Germania și Italia ”adoptați” temporar de asociație;
– lansarea primului document de politică publică de AYI – Carta Albă a Tinerilor fără Adăpost;
– reinventarea proiectului ”Punți către cunoaștere”, proiect derulat de aproximativ 7 ani de către AYI, ce a implicat în acest an 72 ore de voluntariat, nenumărate donații și sponsorizări, evenimente, ateliere și campanii caritabile, precum Just Eat UK, Îmi donez ziua de naștere pentru copiii defavorizați, Campania de strângere de cărți – Festivalul de colinde și cântece de iarnă U.N.A.T.C.;
– participarea la numeroase evenimente și proiecte internaționale, precum UN ECOSOC Youth Forum (New York), 18th German Youth Congress (Dusseldorf) ce a inclus un workshop pentru proiectul Overhope, EU Youth Strategy Consultation (Brussels), Youth Policy Group – YMCA Europe (Brussels), Conferința Europeană de Tineret la care a luat parte și Grupul Național de Lucru pentru Dialogul Structurat cu Tinerii, și multe altele, ce au avut în atenție influențarea politicilor publice de tineret la nivel global, european sau național;
– primul summer school inițiat de asociație, adresat adolescenților, cu ateliere de dezvoltare personală prin dans contemporan și teatru, public speaking în engleză, despre activism, relații interpersonale, siguranță (tehnici de self-defense), contracepție.
Și lista continuă cu multe alte rezultate semnificative.
Pentru următorul an, AYI își propune să contribuie în continuare la crearea de povești care să inspire comunitatea și membrii ei.
Pentru mai multe informații despre întreaga activitate a AYI, puteți urmări site-ul oficial www.younginitiative.org sau pagina de Facebook www.facebook.com/fb.young.initiative/?fref=ts.
Acţiunile de plantare din 2017 au avut rezultate remarcabile: 26 de hectare din 10 judeţe au fost împădurite de către 4.100 de voluntari cu 83.185 de puieţi.
Alături de colegi de serviciu, prieteni sau familie, la acţiunile de plantare ale puieţilor au venit voluntari de toate vârstele, lucrând în echipe pentru a sădi speranţe pentru viitor.
Studenţi silvicultori de la facultăţi de profil din București și Brașov au fost coordonatorii voluntarilor, oferindu-le informaţii referitoare la paşii ce trebuie urmaţi şi instrucţiunile necesare pentru plantarea corectă a puieţilor, precum şi rolurile echipelor de voluntari.
Marin Toma, preşedintele Plantăm fapte bune în România ne povesteşte ce se întâmplă în culisele organizării acestor ample acţiuni de plantare pe teritoriile României.
1. Cum a pornit această iniţiativă?
Plantăm fapte bune în România este o inițiativă națională bazată pe voluntariat începută în 2011 de Asociația EcoAssist din București, în contextul anului internațional al voluntariatului și, mai ales, ca răspuns la nevoia implicării civice în activități care țin de protecția mediului, păduri, împăduriri, etc. Scopul principal este acela de a împăduri pe terenuri publice, aparținând U.A.T-urilor, și care sunt afectate de diferite probleme (alunecare de teren, deșertificare, exces de umiditate, etc.). Am început activitățile de instalare de noi culturi forestiere în primăvara anului 2011 ca proiect pilot, iar în toamna aceluiași an, încurajați de primele rezultate, am început activitățile de împădurire ”în mod oficial”.

2. Care este scopul și impactul dorit în comunitate?
În primul rând, identificarea împreună cu partenerii noștri a unor terenuri cu probleme, care necesită să fie împădurite și realizarea acestor acțiuni cu respectarea normelor legale aflate în vigoare. În același timp, ne dorim să creăm cadrul în care toți cei pasionați de managementul forestier responsabil să se implice și să înțeleagă cât mai mult din acest proces.
3. Cum se aleg zonele de împădurire si soiurile de puieți ce ar trebui plantați? Se întreprind activităţi de cercetare a zonelor? Sunt implicați și specialişti (experți silvici) la realizarea lor?
Identificarea terenurilor care au nevoie de acţiuni de împădurire (și pe care acestea se pot realiza și din punct de vedere legal) nu cunoaște reguli fixe. Informațiile care ne trimit către aceste terenuri pot ajunge la noi atât prin intermediul voluntarilor, asociațiilor, instituțiilor partenere, cât și din articole apărute în mass-media. După ce ne asigurăm cu privire la legalitatea demersurilor de împădurire, finalizate printr-o H.C.L. (Hotărâre de Consiliu Local), se iau probe de sol care sunt trimise spre analiză și pe baza cărora specialiști silvici acreditați elaborează un proiect tehnic care stă la baza etapelor acțiunilor de împădurire (inclusiv alegerea soiurilor de puieți forestieri).
4. Care este procentajul puieţilor care rezistă în timp după aceste acţiuni de plantare? Se ţin sub o observaţie îndelungată ulterior plantării?
Proiectul tehnic amintit mai sus, în baza analizelor de sol și a documentației silvice existente, cuprinde și detalii care evidențiază lucrările de întreținere necesare în anii care urmează plantărilor, precum și o estimare a nevoilor de completare cu puieți. Cultura forestieră instalată este verificată în fiecare an și lucrările de îngrijire și completare sunt adaptate întotdeauna în funcție de evoluția stării de sănătate a puieților plantați. Nu există cifre standard, depinde de caracteristicile solului și de condițiile climatice.
5. Care este realizarea de care Plantăm fapte bune în România este cea mai mândră?
De toți oamenii care ni s-au alăturat în toți acești ani. Fără oameni și fără emoțiile lor, nimic nu e cu putință.
6. În cei 6 ani de existenţă Plantăm fapte bune în România, în ce an au fost cei mai mulţi voluntari și parteneri implicați și care credeți că este motivul creșterii implicării lor? Cum ajunge proiectul la aceștia?
Plantăm fapte bune în România este deja în al șaptelea an de acțiuni de împădurire. Pe pagina noastră de internet sunt disponibile rapoartele anuale, cu toate statisticile necesare. Am avut acțiuni de instalare de noi culturi forestiere în cadrul cărora am plantat peste 20 ha, cu peste 1.000 de voluntari (comuna Jegălia – 2016). Cea mai importantă este însă calitatea activităților desfășurate. Numărul de puieți, de voluntari, etc. este adaptat întotdeauna suprafeţei și caracteristicilor terenurilor pe care plantăm. Putem considera că numărul de parteneri a crescut constant pe durata proiectului, în timp ce comunicarea proiectului integrează toate mijloacele de comunicare existente în prezent.
7. Ce își propune asociația să realizeze pentru anul 2018?
Mai mult decât elemente ușor cuantificabile precum număr de locații/județe/voluntari/ha/parteneri etc. pe care le vom anunța public la începutul anului, ne dorim să creștem ca oameni, împreună cu pădurile noastre. Vrem să contribuim și mai mult la construirea unor modele de bune practici în managementul forestier responsabil și să ajutăm la apariția și dezvoltarea unor grupuri avizate de oameni interesați de fenomen, care să dețină informațiile teoretice necesare înțelegerii aspectelor care țin de protecția mediului și care apar în spațiul public.
În continuare, puteţi urmări şi feedback-ul câtorva voluntari din cei 1.000 care au participat la acţiunea de plantare de la Şotânga (Jud. Dâmboviţa), finalizată cu 8 hectare împădurite cu aproximativ 20.000 de puieţi de plop alb.
Miruna
,,Ştiam deja cât de uşor este să distrugi pădurile (oamenii fac asta fără regrete), dar acum am aflat şi cât de uşor este să faci bine, să pui o sâmânţă care să prindă viaţă, să ajuţi natura.
Am fost suprinsă să văd cât de mulţi suntem şi cât de hotărâţi sunt toţi să facă o treabă cât mai bună. Am lucrat în echipe mixte, băieţii se ocupau cu săparea gropilor, iar fetele cu astuparea lor şi punerea puilor de pomişori.
A fost o activitate ce a presupus mult efort fizic, dar extrem de satisfăcătoare. Acum tot ce putem să facem e să ne rugăm să prindă şi să crească liberi.”
Laura
,,Experienţa din cadrul acţiunii organizate de Plantăm fapte bune în România a fost una pe care aş repeta-o de fiecare dată când voi avea ocazia. Organizare bună, vreme frumoasă, oameni prietenoşi şi multe dorinţe pentru fiecare copăcel plantat!’’
Cătălin
,,Am avut parte de o experiență uimitoare la prima mea activitate de plantat copăcei. Se spune că, fiecare om în viață ar trebui să planteze măcar un singur copăcel și cum până la această vârstă de 41 de ani nu am ajuns la această realizare, m-am aflat foarte bucuros când o asemenea ocazie s-a ivit datorită iniţiativei Plantăm fapte bune în România, adusă la cunoștință prin intermediul angajatorilor noștri.
Am simțit o bucurie ca de copil la acest gând, emoție ce m-a determinat să îi povestesc despre asta și băiețelului meu Matei, de numai 7 anișori. După cum mă așteptam, reacția lui a fost pe măsura așteptărilor mele. Matei, la fel ca și soția mea, s-au dovedit foarte interesați să participe.
Cum programarea inițială a activității a fost amânată din cauza vremii nefavorabile, ne-am întristat. Însă, după o săptămână, totul a fost posibil, căci vremea ne-a permis să revenim la punerea în practică a acestei activități, emoțiile fiind la o intensitate parcă și mai mare.
Iată-ne deci, la ziua cea mult așteptată: ne trezim dis-de-dimineață, ne echipăm și pornim la drum. Ajunși la fața locului, am avut parte de o mică instruire, după care ne-am pornit motoarele.
Am fost plăcut surprins să constat atenția deosebită la detalii a celui mic, care a reușit într-un final să planteze nu mai puțin de 17 copăcei! Una peste alta, la sfârșitul acestei zile, mă uitam mirat cum, într-un timp foarte scurt, bazele unei adevărate păduri au fost puse! Privită în ansamblu, pare o realizare. Privită în detaliu, aș spune că timpul, calitatea dovedită prin atenția la detalii și dorința de a face fapte bune, chiar fac diferența și că, peste 10-15 ani, când ne vom întoarce aici, Matei își va aminti de prima lui participare la o acțiune de plantare.
Mă bucur că am luat parte la plantarea de copăcei şi am contribuit la punerea bazelor unui viitor mai bun ce-l datorăm copiilor noștri!’’
Sursa foto: Pagina de Facebook Plantam fapte bune in Romania.
]]>Pentru cei care se află pe ultima sută de metri cu pregătirile şi goana după cadouri şi încă îşi doresc să aducă puţină seninătate şi un strop de normalitate celor pentru care Crăciunul nu înseamnă neapărat magie şi bucurie, au mai rămas câteva oportunităţi deschise.
Azieozi – Crăciun 2017
Perioada: 3-22 decembrie 2017
Locaţia: Piaţa Revoluţiei, Bucureşti
Azieozi a pornit în urmă cu 12 ani la iniţiativa unor prieteni care au dorit să aducă puţin din magia sărbătorilor celor nevoiaşi.
Iniţiativa poate fi sprijinită prin orice tip de donaţii (financiare, materiale), ajutor la cumpărături (23 decembrie) sau realizarea pachetelor, precum şi la împărţirea lor pe 24 decembrie.
Mai multe informaţii la: http://1923.ro/2017/12/azieozi-craciun-2017-generozitate/.
Crăciunul Adreselor Necunoscute
Perioada: 22 decembrie 2017, ora 13.00
Locaţia: Centrul de Zi Samusocial, Bucureşti
Crăciunul Adreselor Necunoscute este un eveniment organizat de Centrul de Zi Samusocial, dedicat persoanelor fără adăpost, în speranţa creării sentimentului de „acasă”, sentiment cu care aceştia rar îl pot asocia cu o adresă.
Va fi susţinut un mini-recital cu colinde de Crăciun de către copii şi vor fi dăruite cadouri.
Mai multe despre eveniment puteţi afla aici: https://www.facebook.com/events/2005695526379406/.
Spectacol Caritabil – Călătoria Steluţei
Perioada: 22 decembrie 2017, ora 19.00
Locația: Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti
Asociaţia HAI SĂ AJUTĂM pregăteşte cu ocazia sărbătorilor un spectacol inedit de Crăciun, în interpretarea copiilor de la centrele de plasament Mia’s Children şi The Door, cu multe surprize şi numere de magie susţinute de către Mydas.
Bănuţii obţinuţi în urma vânzării biletelor vor fi donaţi centrelor de plasament menţionate anterior.
Mai multe despre eveniment la: https://www.facebook.com/events/2155498907809215/.
Oraşul Faptelor Bune, ediția a doua
Perioada: 17-23 decembrie 2017
Locaţia: Piaţa Universităţii, Bucureşti
Orașul Faptelor Bune adună sub cupola sa luminoasă toate persoanele care vor să facă o faptă bună cu prilejul sărbătorilor de iarnă şi, mai ales, pe cei care au nevoie să fie ajutaţi.
Pe parcursul unei săptămâni, în Casa Radio Zu, ce va fi centrul Oraşului Faptelor Bune, vor fi invitate mai multe vedete care vor fi motivate să răspundă la diverse provocări pentru a împlini dorinţele oamenilor mai puţini norocoşi şi să-şi doneze din lucrurile personale pentru a fi incluse unei licitaţii de fapte bune.
Iar în fiecare seară, cei care se vor afla în Bucureşti se vor putea bucura de concerte şi spectacole de colinde, menite să ne introducă în atmosfera de sărbătoare.
Cei care îşi doresc să contribuie la fericirea oamenilor neajutoraţi pot dona prin SMS, transfer bancar sau la urna din Piaţa Universităţii.
Informaţii despre program puteţi afla aici: https://www.creart.ro/eveniment/orasul-faptelor-bune-editia-ii/.
Acţiunea de Crăciun Druckeria 2017
Perioada: 18-23 decembrie 2017
Locația: Timișoara
Cu o tradiție de șapte ani, Acțiunea de Crăciun continuă să aducă mângâiere mai multor familii județul Timiș. Te poți alătura Acțiunii prin donarea de bani, alimente indispensabile, jucării sau chiar sânge la Centrul Regional de Transfuzie Sanguină Timișoara.
De asemenea, ai posibilitatea de a lua parte la achiziționarea și pregătirea pachetelor, precum și la distribuirea lor către 50 de familii din 8 sate ale județului Timiș: Pietroasa, Fărășești, Crivina de Sus, Poieni, Margina, Zorani, Breazova, Sintești.
Informații despre program puteți afla aici: http://sspolitehnica.ro/actiunea-de-craciun-druckeria-2017/.
Dăruieşte lumină, a IV-a ediţie
Perioada: 13-27 decembrie 2017
Campania a fost lansată de E.ON România şi propune comunităţii să sprijine case de copii, cămine pentru vârstnici și spitale prin donarea unui total de 200.000 de kWh pentru gaz și electricitate.
Instituţiile spre care se vor direcţiona donaţiile vor putea fi votate de către public, pe site-ul şi pe pagina de Facebook a campaniei.
Despre modalitatea de votare a instituţiilor şi informaţii suplimentare despre această iniţiativă, aici: daruiestelumina.ro.
Moș Crăciun în spital
Perioada: până la 24 decembrie 2017
Locația: adresa menționată în scrisorile copiilor
Asociaţia Pavel organizează pentru al cincilea an consecutiv Campania de Crăciun pentru copiii suferinzi de cancer și alte boli incurabile de la spitalele I.CI.Fundeni și IOB.
Copiii sunt încurajați să ii scrie Moșului o scrisoare cu dorințele lor, scrisori care sunt publicate cu acordul părinților pe site-ul campaniei.
Cei care își doresc să aducă bucurie și zâmbete unui copil bolnav în ziua de Crăciun, poate citi o scrisoare de pe site și să pornească în îndeplinirea dorinţelor lui, ca unul dintre spiriduşii neobosiţi ai lui Moş Crăciun. Cadourile pot fi trimise la adresa precizată în scrisoare.
Pentru mai multe informații despre campanie şi scrisorile copiilor, puteți accesa: https://moscraciuninspital.blogspot.ro/2017/12/?m=1.
Concert Caritabil
Perioada: 29 decembrie 2017, ora 18.00
Locaţie: Sala Mică a Filarmonicii Naționale, Chişinău
Dan-Iulian Druțac (vioară), Radu Croitoru (violoncel), Daniela Bucșan (soprană) și Marcel Lazăr (pian) vor susţine un concert caritabil în cadrul căruia vor interpreta lucrări de J.Haydn, F.Schubert, D.Shostakovich, J.Cage, ș.a., dar şi lucrări specifice sărbătorilor de Crăciun. Intrarea la concert se va realiza pe baza donațiilor care vor fi dăruite familiilor nevoiaşe din diferite localităţi din Moldova.
Mai multe detalii aici: https://www.facebook.com/events/2107634796183897/.
]]>An după an, au dezvoltat proiecte din ce în ce mai ambițioase, câștigând încrederea mai multor oameni de a urma și a investi resurse financiare și de timp în visurile și proiectele Asociației Șansa Ta.
Spre exemplu, proiectul ,,O șansă caldă”, început de asociație în anul 2012, oferă în continuare o masă caldă persoanelor fără adăpost în zona Gării de Nord. Vreme de aproape cinci ani, numeroși voluntari și bucătari cunoscuți s-au alăturat acestei cauze, aducând zâmbete și un licăr de speranță celor care trăiesc pe stradă.
În același spirit, asociația organizează în acest an Campania Națională ,,Zâmbetul din cutie’’, ajunsă deja la cea de-a șasea ediție. Este vorba de o inițiativă care adună 50 de școli din București, Ilfov, Giurgiu și peste 10.000 de copii în vederea strângerii de cadouri pentru copiii proveniți din familiile sărace de la sate. Campania pune la cale și un concert caritabil cu mulți invitați speciali a cărui gazdă va fi o actriță foarte îndrăgită de publicul românesc.
Multe alte proiecte și campanii umanitare ale asociației vin în sprijinul copiilor prin punerea la dispoziție a unei săli cu calculatoare, evenimente și cursuri special dedicate dezvoltării lor educaționale, și colectarea de resurse materiale ce le sunt indispensabile. De câtva timp, asociația se implică și în acțiuni de construire și renovare a caselor familiilor numeroase, cu venituri foarte reduse. O nouă șansă pentru toți!
Gabriel Ciubotariu, președintele asociației, ne oferă detalii despre sursa motivației și inspirației pentru acțiunile și proiectele pe care le organizează împreună cu echipa sa.
Ce anume v-a determinat să vă implicaţi atât de activ în sectorul non-guvernamental?
Dorinţa de a mă împlica în cauzele sociale, o sămânţă de sacrificiu pentru binele comunităţii, ambele s-au dezvoltat treptat în viaţa mea.
Implicarea în diferite acţiuni de caritate a devenit un stil de viaţă – mă face să mă simt împlinit şi să mă încarc pozitiv. Cineva îmi spunea că sunt doctor de suflete. Altădată, când am primit premiul la Gala “Oameni pentru Oameni”, pe scenă, în faţa mai multor oameni ca şi mine care îşi dedică timpul şi viaţa pentru semeni, am fost declarat “cerşetor profesionist”. Nu pentru mine, bineînțeles, ci pentru cei din jur.
Am crescut într-un centru de plasament din Bucureşti şi am aflat, din propria experienţă, ce înseamnă o viaţă grea şi ce bucurie este să primeşti o mână întinsă.
Am trecut prin multe, am luptat pentru mine şi cu mine.
Eu şi colegii mei am fost vizitaţi de mulți oameni care ne-au încurajat, ne-au oferit o şansă, iar eu am ştiut să mă agăţ de orice oportunitate că să cresc. A fost o perioadă când am acumulat experienţă, perioadă pe care acum o folosesc pentru a-mi pune în practică ideile și proiectele.
Cea mai mare dorinţă a mea este să scriu o carte despre aceste experienţe, însă, până acum, nu am găsit pe cineva care să mă ajute să le transpun în scris. Nu am găsit un povestitor. Sper să apară în viaţa mea şi acel om care să dea viaţă visului meu.
Ştiu că tinerii şi copiii, indiferent de situaţia în care se află, reprezintă o forţă, iar împreună putem schimba lumea în bine.
Sunt fericit că Dumnezeu mi-a oferit acest dar, darul de a investi în oameni. Dăruirea şi implicarea reprezintă viața în complexitatea ei: oameni, acțiuni, sentimente, visuri, opinii, experiență, bucuria de a primi zâmbete şi mulţumiri, de a ajuta un om.
Descrieţi rezultatele proiectelor asociaţiei în cifre (intre anii 2011-2017).
Care dintre proiectele derulate consideraţi că a avut cel mai mare impact în comunitate?
“O şansă caldă” (o masă caldă, oferită în fiecare joi, la Gara de Nord, persoanelor fără adăpost); “Zâmbetul din cutie” (daruri împachetate în cutii de pantofi oferite copiiilor orfani şi săraci) şi “Să construim speranţe împreună” (case construite şi renovate pentru familiile nevoiaşe).
Câteva dintre proiectele asociaţiei, printre care “Zâmbetul din cutie”, campania ,,O şansă caldă”, ‘Bucuria copilăriei”, ”Coşul cu alimente” s-au derulat pe parcursul mai multor ani. Care a fost evoluţia lor în tot acest timp?
Aceste proiecte de suflet au avut o evoluție constantă în timp. Sunt proiecte în care am lucrat cu pasiune, alături de întreaga echipă, fiind susţinuți cu multă energie de oamenii din jur: voluntari, sponsori, prieteni, colaboratori, instituţii, private/publice care înţeleg necesitatea implicării în proiectele sociale.
Cum răspund persoanele publice propunerilor de a se implica în acţiunile Asociaţiei Şansa Ta?
În ultimii ani, a început să se schimbe mentalitatea în rândul persoanelor publice, iar mass-media joacă un rol important în promovarea activităţii ONG-urilor din România. Legea voluntarilor ajută mult, în plus societatea mereu în schimbare devine mai sensibilă la acțiunile ONG-urilor. CSR joacă un rol important pentru acestea, iar companiile se implică tot mai des în campanii. Mai mult, celebrităţile ne sprijină cu mare plăcere ori de câte ori este nevoie, cum ar fi artiştii care participă la concertul caritabil de Crăciun “Zâmbetul din cutie” sau sportivii care se implică în “Cupa Şansa Ta”, competiţia de fotbal organizată pentru copiii defavorizaţi. Spre exemplu, la concertul din acest an gazda va fi distinsa doamnă Maia Morgenstern.
Cum atrageţi resursele necesare pentru realizarea proiectelor sociale? Care este cea mai mare necesitate pentru dezvoltarea lor în continuare?
Nu există o strategie precisă. Noi le scriem acelor companii care ne pot ajuta la îndeplinirea proiectului. De exemplu, atunci când avem nevoie de mobilier sau produse igienico-sanitare pentru Centrul Social din Bilciureşti, contactăm direct producătorii care ne ajută cu drag.
Ne dorim să colaborăm cu oricine ne poate susţine, de la primării, şcoli, parteneri mass-media, până la influenceri de pe reţelele de socializare.
O necesitate importantă pentru o continuă dezvoltare o constituie resursele umane – oameni care ne pot ajuta cu strângeri de fonduri, cu strategii de dezvoltare şi cu promovarea campaniilor pe care le desfăşurăm.
Numiţi trei aspecte de care copiii din categorii defavorizate au cea mai mare nevoie, ca observaţie a proiectelor pe care Asociaţia Şansa Ta le-a desfăşurat.
Care
este cea mai mare dorinţă a echipei Asociaţiei Şansa Ta în ceea ce priveşte cauzele sociale din România?
Ne dorim să fondăm mai multe centre sociale de zi pentru copiii săraci, unde să fie pregătiţi pentru viaţă. Ne propunem să atragem cât mai multe resurse ce vor fi gestionate în interesul copiilor care au nevoie de o şansă la educaţie şi un viitor luminos.
Sursa foto: Pagina de Facebook Asociația Șansa Ta.
]]>În acest an, între 2 și 6 octombrie, Habitat for Humanity România a organizat la Bacău BIG BUILD 2017, un eveniment ce a adunat inimile a sute de voluntari din țară și străinătate, familii partenere, sportivi olimpici, vedete TV, specialiști în construcții, bucătari și echipa Habitat for Humanity România.
5 zile, 36 de case construite, 820 de voluntari implicați, 20.000 de ore de voluntariat, 100 de specialiști în construcții care au fost călăuzitorii voluntarilor pe parcursul lucrărilor de construire, 117 părinți și copii din 36 de familii cu venituri reduse – beneficiarii proiectului. Acestea sunt coordonatele celui mai mare eveniment de construire accelerată și voluntariat din Europa.
Roberto Pătrășcoiu, director național Habitat for Humanity România ne-a răspuns la câteva curiozități legate de activitatea asociației și BIG BUILD 2017.
1. Cum se realizează selecţia familiilor pentru care se organizează acţiunile de ajutorare?
Procesul de selecție a familiilor partenere Habitat for Humanity România este riguros și ține cont de trei criterii principale:
erare – fie mai multe generații ale unei familii în același apartament, mult prea mic pentru numărul de persoane, fie mai mulți membri ai unei familii într-o singură cameră de 20 de metri pătrați, împărțind bucătăria și baia cu alte familii.2. Care sunt principalele etape ale unei acţiuni sociale precum BIG BUILD?
BIG BUILD este un eveniment extrem de complex, posibil doar cu ajutorul sponsorilor, al autorităților și, desigur, al voluntarilor.
Odată ce am obținut sprijinul autorităților locale și am primit terenul pe care vom construi, pregătim proiectul tehnic al construcției și începem demersurile pentru obținerea documentele necesare în vederea eliberării autorizației de construcție. Între timp, organizăm procesul de selecție a familiilor partenere, începem eforturile de strângere de fonduri, planificăm campania de recrutare a voluntarilor și campania de comunicare a evenimentului.
Perioada de pregătire a unui eveniment precum BIG BUILD poate dura mai mult de 12 luni.
3. Descrieţi una dintre cele mai mari provocări cu care s-a confruntat echipa Habitat for Humanity România.
Cea mai mare provocare de la BIG BUILD 2017 a fost chiar numărul de locuințe pe care ne-am propus să le ridicăm în doar 5 zile: 36. Un plan ambițios și curajos, dar pe care l-am îndeplinit cu succes, având sprijinul partenerilor și al voluntarilor. La edițiile anterioare ale evenimentului am ridicat 5, 8 sau 10 case, mult mai puțin decât planul pentru anul acesta.
Desigur, un număr mare de locuințe ridicate într-un timp atât de scurt implică o organizare mult mai complexă și un număr mai mare de voluntari. Anul acesta, au lucrat pe șantier în fiecare zi între 450 și 500 de voluntari, iar în toate cele 5 zile ale evenimentului BIG BUILD ne-au ajutat un număr total de peste 820 de voluntari diferiți.
4. Care este cea mai emoţionantă amintire legată de proiectele derulate de-a lungul timpului de către Humanity România?
Ne-ar fi greu să ierarhizăm cele mai emoționante momente pentru că le trăim la fiecare eveniment de construire sau reabilitare a unei clădiri și la fiecare întâlnire cu familiile partenere ori cu beneficiarii proiectelor noastre. Ne gândim aici la emoția familiilor când lucrează la propria casă, la bucuria copiilor când ne povestesc cum va arăta camera lor sau cum își vor chema prietenii la joacă, la zâmbetele voluntarilor la finalul unei zile de muncă pe șantier. Fiecare dintre aceste momente este unic.
5. Cum se face recrutarea voluntarilor? Cum au răspuns aceștia provocărilor BIG BUILD?
Găzduim pe șantierele Habitat for Humanity România atât voluntari individuali – oameni care au aflat de proiectele noastre și își iau vacanță o zi sau chiar o săptămână pentru a da o mână de ajutor, cât și voluntari internaționali (care vin din SUA, Japonia, Irlanda de Nord și multe alte țări din întreaga lume) și voluntari corporate (angajați ai companiilor care ne sprijină, care vin pe șantier în team building). Voluntarii noștri sunt studenți, angajați, antreprenori, oameni de afaceri sau chiar pensionari.
Cu voluntarii individuali comunicăm direct prin e-mail, telefon sau prin intermediul website-ului și paginii de Facebook Habitat for Humanity Romania. Pentru BIG BUILD, am lansat o platformă dedicată proiectului, unde voluntarii s-au înscris și unde au putut face fundraising pentru eveniment.
Voluntarii internaționali ajung în România prin intermediul Global Village, un program Habitat for Humanity la nivel internațional, prin care grupuri organizate de voluntari călătoresc în diferite țări pentru a ajuta pe șantierele organizației.
De cele mai multe ori, voluntarii corporate se află pe șantierele Habitat for Humanity România în team building, împreună cu colegii lor. O zi pe șantier îmbunătățește comunicarea în echipă și apropie relațiile între colegi. La finalul zilei, rezultatul muncii întregii echipe este evident, iar satisfacția pe măsură.
Chiar dacă mulți dintre ei se aflau pentru prima dată pe șantier, s-au descurcat cu toții fără probleme, ghidați de specialiștii în construcție care coordonează fiecare echipă de voluntari și care explică întregul procesul de construire cu răbdare.
6. Cum aţi descrie într-un singur cuvânt BIG BUILD?
Energie, emoție, hotărâre. Nu am putea alege un singur cuvânt.
7. Proiectele voastre s-au dovedit de-a dreptul remarcabile, având cu un ecou deosebit în viaţa oamenilor şi mulţi oameni implicaţi. Cum reuşiţi să atrageţi atâtea persoane şi companii în cauzele voastre sociale?
Se spune că într-o viață de om trebuie să plantezi un copac, să crești un copil și să construiești o casă. Misiunea Habitat for Humanity România – lupta pentru eradicarea locuirii precare – și activitatea noastră ne permit să avem, într-adevăr, un impact important în viața familiilor partenere. 
Nu construim doar simple case, ci punem umărul la schimbarea vieții lor în bine. O locuință decentă poate rupe cercul sărăciei pentru că de acasă pornește totul: copiii sunt mai veseli și au rezultate mai bune la școală, părinții au o viață de familie mai liniștită, avansează mai repede în carieră și ajung să câștige mai bine, iar starea de sănătate a întregii familii se îmbunătățește dacă locuiesc într-un mediu decent și sănătos. Am remarcat aceste schimbări în viața familiilor care locuiesc în casele pe care Habitat for Humanity le-a construit de-a lungul celor 21 de ani de activitate în România.
De aceea, fiecare proiect vine cu o satisfacție imensă pentru toți cei implicați, fie că vorbim despre voluntari, sponsori, parteneri sau chiar de echipa Habitat for Humanity România. Suntem norocoși să avem alături de noi în calitate de sponsori companii importante din România – Kaufland, Dedeman, ENGIE, Saint Gobain, Wienerberger, Bosch, Holcim și mulți alții, care înțeleg nevoia de locuință din comunitățile în care activează și care doresc să se implice activ în soluționarea acestei probleme.
Pe lângă impactul pe termen lung al ajutorului oferit, fiecare zi pe șantier are o energie extraordinară. Voluntarii lucrează umăr la umăr cu persoanele care vor locui în locuințele pe care ei le construiesc. Leagă prietenii, descoperă noi abilități sau talente ascunse și pleacă la finalul zilei cu multe lucruri învățate. În cazul BIG BUILD, voluntarii Habitat for Humanity România învață cum se construiește o casă de la nivelul fundației, iar rezultatul muncii lor este evident la finalul zilei – ridică pereții, aplică vata minerală și gips, cartonul, montează acoperișul și aplică tencuiala decorativă de exterior.
8. Care sunt valorile Habitat for Humanity România?
Activitatea noastră are drept scop îndeplinirea misiunea organizației – lupta pentru eradicarea locuirii precare, o problemă care afectează peste jumătate din populația României. N-am putea avea impactul de care povesteam în răspunsul anterior fără o serie de valori și principii care ne ghidează activitatea:

9. Vă rog să completaţi în continuare: Habitat for Humanity România reprezintă pentru comunitate … , iar pentru voluntari …
Habitat for Humanity România reprezintă pentru comunitate o parte din soluția la problema locuirii precare și surpriza că oameni din afară – voluntarii – vin să ajute dezinteresat familii pe care nu le cunosc, dar care au atât de mare nevoie de sprijin. Pentru voluntari – oportunitatea de a contribui la schimbarea unor vieți.
Foto: Habitat for Humanity România
]]>
1. Este unul dintre cele mai mari festivaluri de muzică clasică din Europa şi cel mai important eveniment muzical din istoria ţării. Un instrument de diplomaţie şi de strălucire care promovează o imagine pozitivă despre România.
2. Crează momente de magie pură. Concertul de deschidere al festivalului, sub bagheta lui Vladimir Jurowski, fiind lăudat de publicaţii internaţionale sub titluri precum: „Triumf la București pentru Oedipe-ul lui Enescu” (France Press) sau „Un erou român readus la viață cu intenistate la Festivalul Enescu din București” (The Telegraph).
3. Aduce la Bucureşti muzicieni legendari. Martha Argerich, considerată la nivel internaţional, una dintre cele mai importante pianiste ale secolului va interpreta în cadrul Festivalului, alături de Royal Philharmonic Orchestra.
4. Doar în cadrul Festivalului poţi asculta, în România, Royal Concertgebouw Orchestra, considerată de numeroase publicaţii muzicale ca fiind cea mai bună orchestră din lume.
5. David Garret, cel mai rapid violonist şi star rock din lume, aclamat la nivel internaţional pentru pionieratul stilului său crossover, a concertat în cadrul Festivalului Enescu.
6. Oferă tuturor şansa unică de a se bucura de momentele muzicale unice. 40 de tineri cu deficiențe de vedere au fost invitate să participe la repetițiile orchestrei Royal Philharmonic, la Sala Palatului.
7. Tineri geniali ai muzicii clasice susţin concerte alături de mari filarmonici. Andrei Ioniţă, singurul violoncelist român care a câştigat prestigiosul concurs Ceaikovski, a oferit un moment de neuitat alături de Filamornica din Munchen, dirijată de celebrul Valery Gergiev.
8. Spune o poveste frumoasă despre Bucureşti şi răspândeşte magia în tot oraşul. Pe toată durata lunii septembrie, în cadrul proiectului Bucureştiul Creativ, au loc expoziţii digitale şi de artă, concerte gratuite şi tururi urbane.
9. Stabileşte, la fiecare ediţie, un nou record în ceea ce priveşte vânzarea de bilete. Biletele pentru recitalurile unor superstaruri ale muzicii clasice precum pianistul Lang Lang, tenorul Jonas Kaufmann și Anoushka Shankar, prezente în premieră în Festivalul Enescu, s-au epuizat la doar câteva secunde de la punerea în vânzare.
10. Pentru toate serile magice de septembrie care au loc, în prima lună de toamnă, la Sala Palatului şi la Ateneul Român. Pentru fiecare moment muzical unic care te îndeamnă să visezi, să uiţi, să trăieşti, să te bucuri.
Sursă foto: https://www.facebook.com/enescu.festival ; Andrei Gîndac, Cătălina Filip.
]]>O serie de festivaluri și evenimente culturale așteaptă să fie descoperite.
Festivalul George Enescu
Perioada: 2-24 septembrie
Locații: București, Iași, Brașov, Cluj, Timișoara, Bacău, Ploiești și Sibiu
a XXIII-a ediție, 3000 de artiști, 80 de evenimente, 37 de lucrări George Enescu
Muzicieni și dirijori de renume internațional vor fi prezenți în cadrul festivalului, pentru unii dintre ei fiind prima participare. Printre orchestrele invitate în acest an se află Orchestra Scala di Milano, Orchestra Accademia Nazionale di Santa Cecilia, Royal Concertgebouw Amsterdam, Münchner Philharmoniker sau London Philharmonic Orchestra.
Informații despre program și locațiile de desfășurare puteți găsi aici.
Ateliere de Artă – Ediția Enescu
Perioada: 2-24 septembrie
Locația: București
4 weekend-uri consecutive, peste 70 de ateliere de creație
Artiști vizuali cu specializările pictură, sculptură, grafică, ceramică, sticlă, textile, metal, tapiserie îi așteptă pe curioși la atelierele lor de creație pe parcursul a 4 weekend-uri consecutive în perioada 2-24 septembrie, între orele 12:00-20:00.
Totodată, vizitatorii vor putea vedea expoziții personale sau în curs de lucru și vor putea interacționa cu artiștii.
Accesul la ateliere este gratuit.
Pentru informații despre program, artiștii participanți și multe altele, puteți afla aici.
Bucharest International Film Dance Festival (BIDFF)
Perioada: 7-10 septembrie
Locații: Point Cultural Hub, Centrul Național al Dansului, Cinema Elvira Popescu, Deschis Gastrobar, Gallery, Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC)
a III-a ediție, 20 de filme din 14 țări, 7 producții românești
BIDFF este un eveniment dedicat celor pasionaţi de dans.
Vor fi proiectate lungmetraje precum La Danseuse şi documentarul WIM ce ne va introduce în culisele vieţii celebrului coregraf Wim Vandekeybus.
Pe lângă acestea, publicul va putea participa la masterclass-ul susţinut de Tomer Heymann, regizorul filmului “Mr. Gaga”, prezentarea expoziţiei ”No blood bank included” şi performance-ului ”Dignity to the unsaid”.
În acest an, este şi o competiţie a filmelor de dans româneşti.
Pentru mai multe detalii, aici.
Festivalul Ambasadelor
Perioada: 7-10 septembrie
Locații: Grand Hotel du Boulevard, Cinema PRO, Parcul Titan
a III-a ediție, 4 zile, 3 locații, peste 20 de proiecții cinematografice, peste 10 bucătării internaționale prezente, țări și ambasade participante
Cu tema One World, Festivalul Ambasadelor organizează evenimente multiculturale care integre
ază dansul, muzica, arta artizanală și obiceiurile gastronomice specifice mai multor țări care reprezintă 6 continente.
Expoziții, proiecții cinematografice, concerte și momente artistice dedicate multiculturalismului și diversității, degustări de bucate tradiționale, standuri expoziționale ale țărilor și ambadelor participante, ateliere meștesugărești și multe alte activități îi vor iniția pe curioși într-o călătorie a cunoașterii culturii și tradițiilor unor țări diferite și îndepărtate de România.
Festivalul Ambasadelor se va încheia pe data de 10 septembrie, cu un concert de electro-fusion cu influențe tradiționale maramureșene și africane, oferit de The Deep Sound of Maramureș și Ikhaya Band, guest artist.
Intrarea la evenimente este liberă.
Pentru detalii și program puteți accesa: www.festivalulambasadelor.ro.
Balkanik Festival
Perioada: 8-10 septembrie
Locație: Gara Regală Băneasa
3 zile de festival, peste 10 trupe și artiști invitați
Pe lângă concertele cu trupe și artiști autohtoni, precum și din Suedia și Spania, se vor desfășura ateliere, proiecții de film, vernisaje expoziții și un târg meșteșugăresc.
Intrarea este liberă.
Detalii despre festival, aici.
Bucharest Photo Week
Perioada: 11-17 septembrie
Locații: București – Gallery, F64 și Education Point, spații oferite de Studio Foto Ambrotipescu; Craiova – Biblioteca Omnia
a IV-a ediție, 7 zile de evenimente
Unul dintre cele mai importante festivaluri de fotografie din capitală, Bucharest Photo Week este dedicat în cea mai mare parte fotografiei de stradă și celei documentare.
În cadrul evenimentului, cei pasionați de fotografie vor avea parte de expoziții inedite, ateliere creative și printing, prezentări, întâlniri și sesiuni de networking cu unii dintre cei mai populari și talentați fotografi, atât din România, cât și din străinătate.
Pentru mai multe informații, puteți accesa: www.bucharestphotoweek.ro.
Película – Latin American Film & Experience
Perioada: 13-17 septembrie
Locații: Cinema Elvire Popesco, Institutul Francez, Institutul Cervantes, Cinema Muzeul Țăranului
a II-a ediție, 5 zile de festival, peste 30 de proiecții și 10 evenimente
Scurtmetraje din Mexic, lungmetraje inspirate din realitatea contemporană culese din întreaga America Latina și filme aflate la granița dintre fantasy și horror vor putea fi urmărite în cadrul festivalului.
Proiecțiile ce urmează a fi propuse publicului provin din Argentina, Brazilia, Chile, Cuba, Mexic, Peru, Venezuela şi Uruguay, cu focus pe Mexic.
Detalii despre program și locații, aici.
Zilele Bucureștiului
Perioada: 15-17 septembrie
Locații: Piața Constituției, Parcul Cișmigiu, Parcul Herăstrău
Cu prilejul împlinirii a 558 de ani de la prima atestare istorică a Bucureștiului, se vor organiza spectacole de video mapping, concerte, expo
ziții, ateliere, parade, spectacole de teatru, plimbări cu trăsura.
Însă, cel mai important eveniment se anunță a fi un concert de muzică clasică, cu un concept inovator, susținut de soprana Angela Gheorghiu alături de tenorul Teodor Ilincăi și Filarmonica George Enescu, sub bagheta dirijorului Eugene Kohn.
Astfel, pe 15 septembrie, de la ora 20:30, în Piața Constituției, pe fundalul unui decor virtual tridimensional, pe parcursul desfășurării concertului piesele muzicale vor fi sincronizate cu proiecții de video mapping și noi tehnologii.
Intrarea la evenimente este liberă.
Mai multe informații aici.

iMapp Bucharest 2017
Perioada: 16 septembrie
Locație: Piața Constituției
a IV-a ediție, 6 finaliști în competiție
Un eveniment mult așteptat al anului, concursul internațional de 3D video mapping – iMappBucharest 2017 va prezenta proiectele a șase finaliști care vor proiecta imagini 3D pe casa Poporului cu tema ”Above and Beyond”.
Evenimentul va fi și gazda concertelor susținute de artiștii locali și internaționali: Paul Damixie, Moonlight Breakfast și orchestra Pink Martini, alături de solista Storm Large.
Detalii aici.
Opera Fringe Festival
Perioada: 18-23 septembrie 2017
Locație: București
a II-a ediție, 6 zile de festival
Opera Fringe Festival este un festival unic în Romania, fiind primul festival de operă independentă, oferindu-le tinerilor artiști din lumea clasică (în special din zona operei și a operetei) un context de manifestare a propriilor creații.
Publicul care îndrăgește muzica clasică va fi martorul exprimării unei tinere generații care dorește să se afirme prin originalitate și inovație.
Pentru mai multe detalii despre festival, puteți afla aici.
Creative Fest 2017
Perioada: 22-24 septembrie
Locație: Romexpo
a IV-a ediție, 3 zile de evenimente
CreativeFest – cel mai mare festival de artă și cultură urbană din București va aduce împreună artiști autohtoni și internaționali, reprezentanți ai genurilor hip-hop, reggae, alternativ, electro, triphop.
Pe lângă concerte, vor fi demonstrații de artă urbană, graffiti și freestyle, space painting, 3D urban art, acrobații cu skateboard și biciclete, precum și degustări de diverse preparate.
Intrarea este liberă.
Detalii despre festival, aici.
]]>Blogunteer: Mulțumesc mult, Zoli, pentru că ai acceptat invitația de a ne face cunoscută povestea CAVNICarilor care poate fi o sursă reală de inspirație pentru noi toți! Pentru început, de unde și de ce CAVNICarii?
Zoltan Mica: Facebook, o rețea de socializare atât de controversată în zilele noastre, a jucat un rol deosebit de important în ceea ce înseamnă organizația noastră de astăzi. Totul a început ca un simplu grup de discuții creat de Levente Kaucz (căvnicar plecat în Cluj Napoca). În acel grup care a avut ca temă principală orașul Cavnic, s-au dezbătut multe subiecte și au fost multe schimburi de replici, iar de aici am pornit împreună o serie de activități marca “Grupul CAVNICarii”.
Împreună cu membrii grupului, am reușit să mobilizăm primarul și echipa lui de la acea vreme la o super ecologizare în oraș. A fost o experiență frumoasă văzând că și polițistul care ne însoțea pe teren (undeva în zona pârtiilor de ski) a început să strângă doze de bere sau pungi aruncate la întâmplare. Au urmat strângeri de fonduri pentru diferite cazuri sociale și nu am uitat să fim vreo trei ani la rând Moș Crăciunul copiilor nevoiași.
B.: Care a fost cea mai mare realizare a Grupului CAVNICARII și cum ați ajuns la statutul de Asociație?
Z.M.: Cea mai importantă investiție a grupului a fost într-un vagonet minier. În urma discuțiilor purtate, s-a ajuns la concluzia că era necesar să fie recondiționat și amplasat în centrul orașului pentru a aminti trecătorilor că în localitate a existat cândva activitate minieră. Banii au fost strânși ușor, având donații chiar și de la căvnicari demult plecați din localitate. Provocarea a fost găsirea vagonului care până la urmă nu a fost găsit la mină ci… într-un grajd. Am făcut rost de vagonet după care activitatea grupului a fost din ce în ce mai scăzută…vagonetul a stat într-o curte aproximativ un an jumate. O ideea venită de la teacher Claudia, fosta mea profesoară de engleză din liceu a reînviat totul. Împreună cu ea am scris un proiect prin care am implicat câțiva tineri în activități de educație nonformală (teambuilding, comunicare, empatie, toleranță), tineri care au lucrat în același timp și la panouri turistice informative, la recondiționarea vagonului, dar și la o mică broșură care conține informații despre localitate. Finanțarea a venit din partea Comisiei Europene, iar în una din categoriile de cheltuieli ale proiectului ”Perfect pentru TINEri” ale cărui activități le-am enumerat mai sus, au fost incluse costurile necesare înființării asociației. Așa am ajuns noi de la Grup Informal la Asociație în 2014. Și în momentul de față, suntem recunoscuți ca fiind “ăia cu vagonu’”. De aceea ziceam că existența asociației se învârte în jurul acelui mic simbol al mineritului.
B.: Pe lângă vagonetul minier, ce alte proiecte sau realizări a mai avut Asociația CAVNICarii?
Z.M.: În acest moment, cea mai mare realizare a Asociației este simplul fapt că existăm și că reușim cu greu să supraviețuim. Dacă vorbim de realizări materiale, bineînțeles că ne putem mândri cu vagonetul minier, dar și cu Broșura “CAVNIC, ieri și azi”, în care am reușit să adunăm informații despre istoricul comunității, despre oamenii locului, dar și fotografii vechi din localitate. În momentul de față implementăm proiectul FOTO-ACTIV care suntem siguri că o să fie un real succes. Faptul că suntem înconjurați de tineri minunați și dornici de implicare… pot să spun fără nicio reținere că aceasta este cea mai mare realizare!
B.: Cât de mult contează componenta voluntariat în proiectele pe care le desfășurați?
Z.M.: Din experiența proiectelor pe care le-am desfășurat, pot să spun că ceea ce fac voluntarii este deosebit de important, începând de la omul responsabil de energizer, până la cel care aduce sticlele de apă. Fiecare își are locul lui pentru că un proiect nu presupune doar 2-3-4 ore de activități pe zi, ci multe alte acțiuni mărunte, întâlniri și o grămadă de documente.
B.: Cum sunt motivați tinerii să se implice în dezvoltarea comunității sau, mai degrabă, ce anume îi motivează?
Z.M.: Cel mai probabil tinerii conștientizează că este necesară implicarea lor în comunitate. Noi nu facem decât să le oferim un mediu prietenos unde pot să-și exprime ideile și punctele de vedere fără a fi judecați în vreun fel. Faptul că localitatea Cavnic este o comunitate destul de mică, alternativele de petrecere a timpului liber, în afară de baruri, nu prea există. Venind cu ceva nou care îi ajută din multe puncte de vedere, tinerii nu ezită să ni se alăture. Bineînțeles că pe lângă activitățile asociației, mai organizăm cu tinerii dornici câte o excursie pe munți sau în împrejurimi, gătim în aer liber și discutăm, ceea ce cred eu că joacă un rol important.
B.: Câți membri activi are organizația în acest moment?
Z.M.: Suntem la început și timpul nu ne-a permis să ne axăm doar pe dezvoltarea asociației. Claudia (n.r. președintele Asociației CAVNICarii) e profesor la liceul din localitate, iar eu tocmai am finalizat studiile și intenționez să mă angajez. Nu putem vorbi de foarte mulți membrii. Suntem o mână de 10 oameni (3 din echipa din conducere) și 7 voluntari cu care muncim cot la cot.
B.: Cum se pot implica cei dornici să susțină activitatea ONG-ului?
Z.M.: Oricine poate să ni se alăture în orice moment atât cu sprijin moral, cât și cu sprijin fizic prin voluntariat sau mai ales financiar pentru că fiind la început depindem foarte mult de donații și de acel 2 %.
B.: Dat fiind faptul că vorbim despre proiecte în comunitate, menite să contribuite și la dezvoltarea orașului, primiți ajutor și din partea autorităților?
Z.M.: Nu pot să spun că autoritățile locale din Cavnic au vreun aport în activitatea noastră, însă ne bucurăm de sprijinul Consiliului Județean. Chiar în acest moment implementăm un proiect (FOTO-ACTIV) care este finanțat 90 % din fonduri de la Consiliul Județean Maramureș.
Este pentru prima dată când aplicăm la ei și pot să spun că deși sunt necesare foarte multe documente, persoanele responsabile din instituție sunt deschise pentru a da explicații și sprijin în orice moment. FOTO-ACTIV se adresează unui număr de 15 tineri care participă la un training foto, iar ca produse finale vom avea cărți poștale, albume foto și o expoziție, toate acestea fiind realizate cu lucrările tinerilor.
B.: Pentru că vorbești cu așa mare drag despre Cavnic, te rog să-mi spui care ar fi potențialul zonei, ce ar fi important să se facă pentru a deveni atractivă din punct de vedere turistic, dar nu numai?
Z.M.: Cavnic este o comunitate mică în mijlocul județului Maramureș, având statut de oraș, deși are doar 4976 de locuitori. Este cunoscut ca important centru minier în România, aici fiind exploatate până în 2006 minereuri aurifere, argintoase, cuprifere și altele. Este recunoscut la nivel național și mondial datorită mineralelor extrase aici (flori de mină) care apar în muzeele de specialitate din toate colțurile lumii, dar și în colecții personale. Din 2000 s-a încercat reconversia localității către turism pentru că localitatea are un potențial turistic bogat. Se practică turismul de iarnă (ski, snowboard), în localitate fiind prezente pârtii de ski totalizând 10 km. În momentul de față, nu există o alternativă de turism pe timpul verii deși avem peisaje, păduri unde s-ar putea practica și alte sporturi precum mountain bike, dar și trasee turistice pe parcursul cărora pot fi observate specii din flora și fauna montană precum și multe altele. Deși mina a fost cea care a pus pâinea pe masa căvnicarilor de-a lungul timpului și în ciuda minunatelor minerale extrase de aici, nu există un muzeu al mineritului unde cei pasionați de turismul industrial să poată afla lucruri extraordinare despre localitate.
B.: Ce planuri aveți ca Asociație?
Z.M.: Ne dorim foarte mult să ne dezvoltăm și să implementăm cât mai multe proiecte benefice comunității. Bineînțeles, intenționăm să atragem mai mulți tineri voluntari care, la rândul lor, să fie parte din proiecte frumoase.
Despre cel mai recent proiect al Asociației CAVNICarii- FOTO-ACTIV- puteţi afla mai multe aici: https://www.facebook.com/Foto-Activ-CAVNICarii-1986824298219222/
]]>