Doar 13% din populaţia globală beneficiază de o presă cu adevărat liberă. Conform unui raport al Freedom House pe anul 2016, un procent de 45% trăieşte în ţări în care libertatea presei este îngrădită. Cele mai afectate 10 ţări şi teritorii sunt: Azerbaijan, Crimeea, Cuba, Guineea Ecuatorială, Eritreea, Iran, Coreea de Nord, Siria, Turkmenistan și Uzbekistan. N-aţi intuit foarte greu, nu-i aşa, că primul loc în această ierarhie îl ocupă Coreea de Nord?
Şi mai îngrijorător, un declin al libertăţii presei are loc în ţări europene, cu democraţii consolidate. Polonia sau Ungaria, de exemplu, unde politicienii îşi exercită influenţa asupra radiodifuzorilor publici, subminând instituţii de presă tradiţionale.
Toată această dinamică negativă cauzată de schimbările de regim politic, conflicte şi radicalism în creştere, reprezintă şi o ameninţare la libertatea individuală şi chiar viaţa jurnaliştilor. 115 jurnalişti şi-au pierdut viaţa, doar în 2016, încercând să-şi facă meseria, conform raportului „Killing the Messanger” al Institutului Internaţional de Siguranţă a Ştirilor.
Columbia, Mexic, Afganistan, Irak și Rusia sunt cele mai periculoase 5 ţări pentru jurnalişti. Cu toate acestea, 60 de decese s-au înregistrat în ţări presupuse a fi paşnice, precum Guatemala, unde guvernul a declarat război cartelurilor de droguri, India sau Brazilia.
Majoritatea celor ucişi au fost jurnalişti locali care nu beneficiau de sprijinul unei organizaţii media puternice, confruntaţi constant cu presiuni şi ameninţări.
„A fi jurnalist e ca şi cum ai fi pe o listă neagră. Chiar dacă ai vestă antiglonţ şi gărzi de corp, cartelul va decide când te va ucide” – declara Javier Valdez, căştigător al Premiului Internaţional pentru Libertatea Presei, împuşcat mortal, pe 16 mai 2017. Valdez, corespondent de peste 10 ani al Agenţiei France – Presse, documenta traficul de droguri şi crima organizată.
În Siria, zona cea mai intensă de conflict a momentului, pe tot parcursul anului, 5 jurnalişti şi-au pierdut viaţa, un număr în scădere faţă de anii precedenţi.
2016 este şi anul cu cei mai mulţi jurnalişti arestaţi – 259, un număr neatins în ultimii 30 de ani.
Raportul CPJ, Committee to Protect Journalists, plasează Turcia pe primul loc în topul ţărilor în care guvernele arestează jurnalişti. Cel puţin 81 de jurnalişti se aflau în detenţie, în Turcia, în decembrie 2016, toţi fiind acuzaţi de acţiuni împotriva statului.
Turciei îi urmează China cu 38 de jurnalişti, Egiptul cu 25 de jurnalişti încarceraţi şi Eritreea, ţara în care jurnaliştii dispar în sistemul obscur de detenţie, fără niciun fel demers legal.
În realitate, la nivel global, numărul este şi mai mare având în vedere faptul că raportul nu include jurnaliştii dispăruţi sau pe cei ţinuţi captivi de grupări non-statele.
Pentru prima oară în ultimii 10 ani, Iranul nu se mai situează în topul primelor 5 ţări, majoritatea celor care au fost arestaţi după alegerile din 2009, fiind eliberaţi între timp.
20% dintre jurnaliştii aflaţi în detenţie sunt freelanceri, iar 20 dintre ei sunt femei.
La polul opus, ţările cu indicele cel mai ridicat în ceea ce priveşte libertatea presei sunt Finlanda, Olanda, Norvegia şi Danemarca.
Sursa de inspiraţie şi idea de a scrie acest articol se datorează expoziţiei de fotojurnalism World Press Photo care mai poate fi încă vizitată, până pe 28 mai, în Bucureşti. Expoziţia cuprinde cele mai premiate fotografii de presă din 2016, majoritatea surprinse în zone de risc, fiind un reminder pentru tot ceea ce se întâmplă, cu adevărat esenţial, acum, în lume.
Informaţii: www.https://freedomhouse.org; https://www.cpj.org;
Fotografii: www.rsf.org; www.theatlantic.com; www.cjr.org; www.euractiv.com
