Un lucru unanim acceptat de către persoanele implicate în activităţi de voluntariat este că acesta contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea unor abilităţi universale, cum ar fi capacitatea de a realiza un proiect. Ceea ce învăţăm într-o organizaţie non-guvernamentală poate fi ulterior transpus în alte domenii ale vieţii profesionale. Vorbim aici de studiile urmate sau de dezvoltarea carierei. Nu e de mirare că un număr tot mai mare de foşti voluntari care au făcut management de proiect îşi construiesc o carieră în domeniul antreprenoriatului. Au bazele necesare pentru a face acest lucru, atât din punct de vedere al cunoştinţelor cât şi în ceea ce priveşte partea de experienţă. Cu toate acestea, astăzi ne vom concentra pe cei care fac voluntariat şi care, credem noi, vor găsi utile informaţiile prezentate în cele ce urmează.
Vom începe prin a spune că într-o variantă simplificată, proiectul se aseamănă cu un eseu de la limba şi literatura română. Are nevoie de introducere, de cuprins şi de o parte de încheiere. Doar că lucrurile stau puţin diferit atunci când lucrăm la construcţia acestuia. Introducerea se referă la partea de pregătire şi planificare, cuprinsul include implementarea efectivă a ideii noastre, iar partea de concluzie ar putea fi pusă în legătură cu evaluarea proiectului. Desigur, acesta este doar un mod plastic de-a vizualiza etapele realizării unui proiect. Aşa că am ales să vă prezentăm două metode pe care le puteţi utiliza atunci când doriţi să creaţi un proiect. Prima dintre ele se numeşte “Metoda întrebărilor“, iar cea de-a doua ar putea fi rezumată prin acronimul “NAOMMIE“.
METODA ÎNTREBĂRILOR
Inspirată fiind din metoda Laswell, aceasta presupune structurarea proiectului prin apelul la câteva întrebări esenţiale, menite să identifice elementele individuale ale proiectului şi felul în care pot fi corelate. Răspunsurile vă vor fi de folos ulterior în formarea unei viziuni de ansamblu asupra proiectului. Întrebările la care ar trebui să răspundeţi sunt:
1. Cine? Pentru cine? Cu cine?
– identificarea partenerilor proiectului şi a grupurilor ţintă;
– marcarea rolurilor aferente fiecărei părţi implicate în proiect;
– aflarea punctelor forte şi punctelor slabe pe care le are iniţiativa;
2. Ce?
– principalele activităţi de proiect;
– apelul la dimensiunile sociale, economice, culturale, educaţionale şi politice;
– impactul pe care-l poate genera proiectul asupra acestor dimensiuni;
3. De ce?
– nevoile la care răspunde proiectul;
– motivaţia şi interesele participanţilor;
– principalele obiective ale proiectului;
– opţiunile de finanţare existente;
– legătura dintre obiectivele participanţilor şi obiectivele organizaţiei;
4. Unde?
– contextul social în care se desfăşoară proiectul;
5. Când?
– perioada în care va avea loc proiectul;
– durata de implementare a acestuia (pe termen scurt, mediu sau lung);
6. Cum?
– modul în care va decurge procesul de organizare;
– tehnicile şi instrumentele utilizate;
– informaţii privind experienţa anterioară a organizatorilor.
Utilizarea acestei metode se recomandă atunci când există o iniţiativă, dar nu se cunosc toate detaliile. Am putea spune că se apropie mai mult de un proces de reflecţie, menit a ajuta echipa de proiect în identificarea celor mai importante aspecte legate de punerea în practică a unei idei.
METODA NAOMMIE
Această metodă este axată îndeosebi pe analiza de nevoi a proiectului, etapă crucială în implementarea unei iniţiative. De altfel, ar fi bine să ştim că un proiect ar trebui să reprezinte o soluţie pentru o nevoie identificată în societate şi nu invers, adică inventarea unei probleme care să se muleze pentru o idee de proiect care sună foarte bine. Etapele pe care trebuie să le parcurgem în acest caz sunt:
1. Nevoi (Needs)
Totul porneşte de la o analiză de nevoi; scopul unei astfel de analize este acela de-a ne ajuta să înţelegem nevoile care există în societate şi felul în care putem să le răspundem noi prin implementarea unui proiect. Există mai multe tipuri de nevoi, iar în cele ce urmează le vom exemplifica:
- Nevoile personale; Ce anume vă motivează să faceţi acest proiect? Cum vă va ajuta să vă dezvoltaţi din punct de vedere personal?
- Nevoile grupului-ţintă; Care sunt nevoile lor? Ce anume vor avea nevoie înainte de proiect, în timpul proiectului şi după proiect?
- Nevoile organizaţiei; Ce va avea de câştigat organizaţia care va implementa acest proiect? Este proiectul axat pe misiunea organizaţiei din care faceţi parte? Are legătură cu alte proiecte în curs de desfăşurare?
- Nevoile generale; Ce va avea de câştigat societatea în ansamblu din acest proiect?
2. Scop (Aim)
Fiecare are un ideal în momentul în care creează un proiect, iar scopul îşi propune să transforme acel ideal în practică. Aşadar, în maxim două propoziţii ar trebui enunţat scopul proiectului, fără să fie menţionată şi metodologia.
Exemplu: Blogunteer va fi considerat un reper în domeniul resurselor care vizează voluntariatul din România.
3. Obiective (Objectives)
Dacă la partea de scop, totul era menţionat într-o notă ideală, obiectivele ne cer să fim realişti şi specifici. Carevasăzică trebuie să transformăm nevoile şi scopul în obiective SMART şi-anume:
S – Specific, M – Măsurabil, A – Abordabil/De atins, R – Realist, T – Încadrat în timp
Exemplu: Într-un an de zile, pe Blogunteer vor fi publicate 100 de interviuri cu voluntari.
Pentru a face diferenţa între abordabil şi realist, puteţi să vă gândiţi la analiza SWOT. “Abordabil” are legătură cu chestiunile de ordin intern ale organizaţiei (puncte forte, puncte slabe), iar “realist” vizează mediul extern şi-anume oportunităţile şi ameninţările.
4. Metodologie
Metodologia se referă la caracterul general al proiectului, iar pentru a exemplifica acest lucru ne vom gândi la un proiect Erasmus+. Să spunem că vrem să facem un schimb de tineri, iar în ceea ce priveşte metodologia aleasă ne vom concentra pe metode din educaţia non-formală, care vor stimula participarea activă şi învăţarea prin descoperire.
5. Metode
Dacă am setat deja cadrul general la etapa precedentă, acum trebuie să ne gândim care sunt metodele pe care le vom utiliza pentru a ne atinge obiectivele. Ţinând cont că internetul este prietenul nostru cel mai bun la această etapă, putem să căutăm diverse resurse de educaţie non-formală şi să ne inspirăm de-acolo. Din nou, dacă e să ne gândim la schimbul de tineri pe care l-am menţionat deja, putem să aruncăm un ochi aici.
6. Implementare
Această etapă presupune aşezarea metodelor alese într-un plan de activităţi, astfel încât să ştim ce anume se întâmplă, când, cu ce resurse, care sunt rezultatele aşteptate şi cine este persoana responsabilă de implementare. În acest sens, am creat un plan de acţiune care poate fi folosit aproape pentru orice fel de proiect şi pe care îl puteţi descărca de aici:
O altă componentă a etapei de implementare o reprezintă promovarea, iar în acest sens, am construit un alt document în format Google Docs, pe care îl puteţi descărca de aici:
7. Evaluare
Pentru a afla dacă scopul nostru a fost atins e nevoie să facem o evaluare a proiectului. În acest fel, putem vedea dacă obiectivele au fost îndeplinite, dacă planul de activităţi a fost respectat, putem măsura impactul pe care l-am avut în rândul grupului ţintă şi avem acces la un feedback care ne va ajuta pe viitor să îmbunătăţim iniţiativele de acest gen. Desigur, evaluarea nu trebuie să fie doar cea finală, ci pentru o mai mare eficienţă, vă recomandăm să luaţi pulsul proiectului de fiecare dată când consideraţi că e necesar acest lucru, mai ales pentru faptul că membrii unei echipe se pot demotiva destul de uşor şi fiindcă aveţi posibilitatea de a corecta din mers anumite aspecte care n-au funcţionat foarte bine.
RESURSE ONLINE
Ţinând cont de faptul că există o “literatură” de specialitate destul de bogată în mediul online despre tot ceea ce înseamnă realizarea unui proiect, vă recomandăm să accesaţi următoarele link-uri:
- Pe blog- ul ExcelNinja.ro găsiţi informaţii despre cum ar trebui să arate bugetul unui proiect;
- Analiza SWOT cuprinde punctele forte şi slabe ale organizaţiei, precum şi oportunităţile respectiv ameninţările care există în mediul extern şi care pot influenţa desfăşurarea unui proiect;
- Implementarea unui proiect necesită gândire strategică, aşadar mai multe lucruri despre ce înseamnă o strategie găsiţi în acest articol;
- Fiecare proiect are nevoie de surse de finanţare, iar un bun-ajutor în acest caz îl reprezintă site-ul Granturi.ro;
- Programul Erasmus+ e la început de drum, iar următorul deadline pentru a depune un proiect este 1 octombrie; în cazul în care aveţi nevoie de parteneri, consultaţi acest site;
- Orice voluntar are nevoie de un instrument care să-l ajute să fie mai bine organizat; noi recomandăm Todoist.com.
Cu cele două metode prezentate, cu nişte instrumente puse la dispoziţia voastră şi câteva resurse amintite, încheiem acest articol. Dacă vi s-a părut util, am aprecia să-l distribuiţi şi în rândul cunoscuţilor voştri.
Un comentariu
[…] Continuarea va invit sa o cititi pe blogunteer.ro […]