Citeam articolele Elenei de ceva vreme, când mi-a atras atenţia pagina “Cine sunt”. Îmi plăcea stilul abordat, dar nu am fost curioasă să aflu mai multe despre omul din spatele literelor. Într-o zi, în schimb, am mişunat şi pe pagina amintită şi abia atunci am aflat ce frumoase poveşti de voluntariat se ascund în spatele bloggeriţei Elena Cîrîc.
Vă invit s-o descoperiţi şi voi prin intermediul interviului acordat, dar şi prin articolele pe care le scrie pe blog-ul personal: http://elenaciric.ro .
Cum te-ai descrie în 2-3 paragrafe sau mai bine spus, cine este este omul “Elena Cîrîc” în spatele primei vederi?
Elena e o tânără în permanentă căutare de sine , care se încăpăţânează să rămână optimistă şi să creadă în puterea oamenilor de a schimba lucruri.
Elena e prietenoasă, are 24 de ani, zâmbeşte zilnic (mult & des), merge la birou cu bicicleta şi mai nou învaţă să danseze tango. Pentru că Elena nu are timp să se plictisească, ea găseşte mereu ceva nou de învăţat (şi uneori asta-i bine, dar poate fi şi rău) .
Elena crede că satisfacerea egoului are un rol subconştient în naşterea altruismului pur.
Când ai început să te implici în acţiuni de voluntariat şi ce anume te-a determinat?
Bun, pot să trec la persoana I. În acţiuni de voluntariat cred că m-am implicat cât de cât conştient prin clasa a V-a, când o ajutam pe profa de religie să pregătească pachete pentru copiii nevoiaşi şi apoi când strângeam fonduri prin oraş (Brăila) pentru Crucea Roşie. Cred că mă determina rezultatul pe care-l anticipam: ştiam că la final cineva o să fie fericit; simţeam că fac ceva bine şi asta-mi dădea o satisfacţie.
Din ce ong-uri ai făcut parte şi care sunt cele mai frumoase amintiri pe care le-ai păstrat?
Am început la Crucea Roşie, unde am învăţat să ofer primul ajutor, CLT Brăila (Consiliul Local al Tinerilor), ATGR (Asociaţia Turistică Ghizii României) şi cel mai şi cel mai apropiat de sufletul meu rămâne ASER (Asociaţia Studenţilor Economişti din România), care fix ieri a împlinit 15 ani de existenţă. Cele mai frumoase amintiri sunt prieteniile pe care le-am legat.
Ce abilităţi ţi-ai format în urma actelor de voluntariat?
În primul rând, cred că am învăţat să lucrez în echipă şi aşa funcţionez cel mai bine. Pe urmă, în ASER mi-am dezvoltat inteligenţa emoţională, şi am învăţat (în paralel cu studiile teoretice) multe lucruri pe care le folosesc şi azi: cum se dă un telefon de vânzări (cold calling), cum se redactează un comunicat de presă, ce înseamnă un parteneriat (de vânzări/media) şi cum se încheie el. Am învăţat să mă implic şi să mă dedic, să pun pasiune în ceea de fac, să-mi doresc mai mult şi să adresez întrebările corecte.
Ce-mi poţi spune despre cauza socială pe care ai susţinut-o prin tunderea părului?
Ok, o sa fac o scurtă introducere şi-o sa le spun cititorilor de aici ca la un momentat dat prin septembrie 2010 a fost o poveste cu 9 tipe care s-au tuns “Scurt pentru o cauza”. Să fiu sinceră, atunci când m-am tuns nu ştiam exact cauza socială pentru care fac asta. A fost o provocare şi pentru mine, să văd daca sunt în stare. Pe urma lucrurile s-au legat, iar eu am hotărât ca întreaga suma (2000 euro) să meargă către Asociatia P.A.V.E.L., despre care aţi scris şi voi de curând pe blog. O perioadă am continuat să mă întâlnesc cu voluntarii de acolo, i-am cunoscut pe copiii bolnavi de cancer, am încercat prin mai multe metode să-i ajut. Impresionant a fost când ne-am întâlnit cu o adolescentă căreia tocmai îi căzuse părul din cauza chimioterapiei şi am reuşit să îi mai ridicăm moralul, doar pentru că ne-am prezentat şi noi acolo, rase-n cap. Deci orice gest contează şi ajutorul poate fi oferit în felurite chipuri.
În ce moment voluntariatul şi blogging-ul s-au intersectat?
Cred că bloggingul s-a intersectat cu voluntariatul încă de la început, de prin martie 2008, când începusem să scriu pe un blog colectiv.
Despre ce scrii pe blog?
Scriu foarte mult şi despre proiectele de voluntariat pe care le susţin/încurajez. În rest, mai scriu despre social media, călătorii şi destinaţii, oamenii mişto pe care îi întâlnesc sau filmele/piesele de teatru/evenimentele/întâmplările pe care consider că merită să le promovez.
Ce părere ai despre voluntariatul online?
Presupunând ca trecem de la “like” la implicare, am o parere bună despre voluntariatul online. Cred că orice formă de voluntariat are însemnătate, atât pentru voluntar, cât şi pentru comunitate.
Când nu eşti bloggeriţă, eşti….?
Bloggeriţă sunt tot timpul, e un job 24/24. Serios, uneori când merg pe stradă scriu în cap articole imaginare, care din păcate n-ajung niciodată “pe hârtie”. Dar pe lângă asta lucrez şi-ntr-o agenţie de comunicare online, la STANDOUT.
Mulţumesc frumos!
Buna ziua, doamna & Mr
Trimite acest mesaj la oameni aveţi încredere care au scammed de escroci net pozand pentru un joc de creditor ‘ au fost victimele de această înşelătorie de 2 ori am fost a ei de căutare pentru un imprumut de € 50000 şi am contactat un anunţ de împrumut pe internet şi au luat 7000 şi după ce toate am nimic şi a doua oară un alt domn încă 5000 € mi-a luat şi încă nu am găsit împrumut mea în timp ce Am nevoie de acest împrumut pentru a cumpăra o maşină şi de a face afacerea mea din nou, la sfârşitul poveste m-am întâlnit un domn de nume Ensinas Da silva, care mi-a acordat creditul meu de 70000 € fără a lua nici o taxa. El a spus că compania sa ia taxe contract şi costul asigurării responsabil astfel el cere doar să plătească costurile de transferuri de 70000 € pe contul meu platesc doar 700 € şi astăzi am primit meu împrumut sunt fericit, aşa că am vrut să anunţe această veste bună pentru cei care au fost victima unei înşelătorie ca mine să nu mai arate în continuare în cazul în care sunteţi încă nevoie de împrumut nu ezitati contact: ensinasdasilva@outlook.fr
vă mulţumesc.