foto: © cristi arsene
Deşi conceptul de voluntourism nu este nici pe departe o invenţie recentă – voluntarii PeaceCorps îl practicau „avant la lettre” încă din anii “60 – în ultimii ani, el a devenit un „trend” cu tot mai mulţi adepţi. De la începuturile sale şi până azi, a evoluat de la dezideratul simplu „călătoreşte şi fă bine pentru ceilalţi” – până la o veritabilă piaţă de turism de la un colţ în altul al lumii, desigur, purtat de cele mai bune intenţii. Cum sunt multe locuri pe Glob în care voluntarii îşi pot găsi un scop şi îşi pot oferi ajutorul, dar care sunt şi destinaţii turistice de invidiat, şi România a devenit un punct de plecare al amatorilor de voluntourism.
Despre o asemenea veritabilă aventură, poate unică într-o viaţă de om, am povestit cu Larisa Claru, o tânără implicată în varii proiecte non-guvernamentale, care, cu mai puţin de trei ani în urmă, şi-a împlinit un vis – un an ca voluntourist în jurul lumii.
Blogunteer: Care este povestea ta, cum ţi-a venit ideea?
Larisa Claru: De mic copil am visat să călătoresc, însă când am împlinit 18 ani, mi-am pus o dorinţă: aceea de a face înconjurul lumii . La 30 de ani abia am reuşit să iau decizia de a pleca pentru un an de zile în jurul lumii. Nu ştiam cum voi reuşi financiar , însă mi-am spus că voi reuşi. Bineînţeles, decizia de a pleca a venit într-un moment de decepţie pe toate planurile şi o epuizare mentală şi fizică . Aşa că trebuia să reuşesc…
Mi-am făcut planul, am ales ţările şi proiectele pe care voiam să le fac, am tras linie şi am făcut bugetul. Era mult prea 
mare pentru buzunarul meu, însă am gasit o soluţie – sponsorizarea ! Nu mi-a fost uşor să obţin o sponsorizare. Am batut la multe uşi, şi multe mi-au fost închise în nas. Însă, într-un final , am reuşit!
Traseul meu a fost următorul: Argentina – am avut grijă de copiii abandonaţi dintr-un orfelinat, Peru – proiect pentru copilaşi abandonaţi, Costa Rica – proiect pentru salvarea broscuţelor ţestoase, Australia – proiect pentru mediu, Malaysia – proiect pentru monitorizarea urangutanilor, Cambodgia – proiect pentru copii abuzaţi sexual, Nepal – predare de limba engleză la un templu buddhist, Africa de Sud – monitorizarea leilor, rinocerilor şi elefanţilor, Africa de Sud – proiect pentru copiii infectaţi cu HIV.
Blogunteer: Ce amintiri ţi-a lăsat experienţa, cum te-a marcat? Ai mai repeta-o?
Larisa Claru: După experienţa de 11 luni nbso online casino reviews în jurul lumii, am ajuns să afirm că am fost oarbă până la 30 de ani.A trebuit să plec în această aventură ca să-mi dau seama cum este de fapt adevarata viaţă.
Recunosc că au fost momente grele, când am crezut că nu voi avea puterea să merg mai departe, şi am avut momente în care eram furioasă pe mine , pe viaţă, pe Dumnezeu că este nedrept, că nu pot face mai mult pentru copilaşii bolnavi sau părăsiţi cu care lucram. Însă mi-am găsit puterea de a merge mai departe şi din toate am învăţat!
M-a marcat enorm această experienţă într-un mod extrem de pozitiv. Şi DA, aş repeta-o mâine. Mi-am propus ca anul acesta să plec din nou, dar pentru o perioadă mult mai scurtă.
Aceasta experienţă mi-a lasat amintiri pentru o viaţă. Amintiri minunate , amintiri hazlii şi amintiri mai neplăcute.
Blogunteer: Ce costuri, investiţii implică o asemenea iniţiativă?
Larisa Claru: Investiţia materială a fost destul de mare, 30.000 de euro. Repet , am avut noroc că am avut sponsori. Dacă aş repeta aceeaşi experienţă azi, costurile ar fi mult mai mici, poate chiar la jumătate.
Blogunteer: Ce sfaturi ai da cuiva interesat să-ţi urmeze exemplul? Ce te motivează sau te inspiră personal?
Larisa Claru: Sfatul meu este să vă urmaţi visele. Se poate face orice în viaţă, secretul este să-ţi doreşti acel lucru cu adevărat. Recunosc că bucuria este de nedescris atunci când îţi trăieşti visul .
Am un motto care mă inspira, este scris de Edward Everett Hale şi sună astfel :
“”I am only one, but I am one. I cannot do everything, but I can do something. And I will not let what I cannot do interfere with what I can do .”” / „Sunt unul singur, dar sunt unul. Nu pot face totul, dar pot face ceva.Şi nu voi lăsa pe nimeni să mă oprească din ce pot face.”
Link-uri utile:
