Blogunteer.ro

Împreună spunem povestea voluntariatului din România!

Gabriela Bratu – voluntara principiala

Oaspetele rubricii “Povestea ta” este în această zi un voluntar din Bucureşti. Mai precis, Gabriela Bratu ne va vorbi despre experienţa ei de voluntariat ce s-a întins peste graniţele ţării de origine. Ca să vă faceţi o idee despre cine e vorba, am să vă spun următoarele:

-A fost în Turcia(iunie 2011) printr-o acţiune a programului TiA, pentru a participa la un training ce viza rolul voluntariatului şi formele sale;

-A participat la Academia de Vară Atlantykron de la  Capidava;

-S-a implicat în proiectul România 2020:Pentru ca ne pasă- Rolul implicării civice active în dezvoltarea României, ce a însemnat participarea la o conferinţă internaţională în Amsterdam;

-A fost prezentă la prima Conferinţă Anuală de Jurnalism Narativ din Bucureşti, unde au ţinut discursuri şi doi câştigători ai premiului Pulitzer;

Acestea fiind spuse, vă las în compania Gabrielei, o voluntară veritabilă.

Trebuie să recunosc că nu vorbesc cu uşurinţă despre  cine sunt şi ce fac,  dezvolt  o formă de autarhie instinctivă , şi nu simt de fel nevoia să mă cuantific. Dar nu vă îngrijoraţi, terapia are să facă minuni!:))

Trecând  de la tonul intoductiv bizaro-glumeţ, daţi-mi şansa să mă prezint: mă numesc Gabriela, am studiat Istoria, sunt colaboratoare la o revistă de cultură şi voluntară principială!:D Uimitor, cum poţi să încapi în trei cuvinte! Puteam să aleg cu totul altceva, dar nu am făcut-o, poate pentru că dicteul automat are drept caracteristică principală sinceritatea robustă.

Îmi place jazzul şi câteodată  cred că pot să pictez! Am adoptat un porcuşor de guinea adorabil şi în restul timpului voluntariez…da, aţi auzit bine, am să mă fac voluntar de profesie!

Să adopt totuşi un glas credibil! Cât valorează voluntariatul? O întrebare chinuitoare şi omniprezentă. Chiar aşa, voi, cei din afara monitorului meu, de ce alegeţi să vă implicaţi?  Pentru că vă pasă? Da, este  punctul de plecare.

Eu una vreau să fac schimbări, şi cea mai la îndemână pentru acest lucru sunt eu. Începuturile  sunt mereu frumoase! Ale mele au fost alături de  asociaţia de tineri Beyond Youth Potential– o perioadă de învăţare, disciplină emoţională şi creştere gestionată! Am făcut parte din echipa de auto-finanţare, unde m-am iniţiat în strângere de fonduri şi organizare de evenimente!:D Pffu, mă cuprinde o undă de nostalgie când mă gândesc la colegii mei şi la spiritul întunirilor săptămânale! Dar, ciclurile sunt finite, ştiu, iar noi trebuie să privim mai departe de prezent!

Am aplicat şi îmbogăţit multe din cunoştinţele acumulate acolo! De curând, am încheiat un internship la Fundaţia Soros România, în cadrul departamentului de Relaţii publice. Au fost cele mai interesante trei luni ever! Am întâlnit oameni mari, dornici să îţi împărtăşească din timpul şi experienţa lor. Am descoperit într-un mod activ fel de fel de lucruri noi, dar  m-am ajutat într-o mare măsură de cele vechi! Şi aici am redactat comunicate de presă şi am participat la organizarea de evenimente, dar la un alt nivel. Avansarea este oxigen pur pentru propria persoană!

De fiecare lucru pe care îl fac mă simt indisolubil legată, aşa şi trebuie…pasiunea este  forţă motrice şi nu trebuie  minimalizată!

V-am spus că îmi place să scriu? Da, am menţionat în definiţia incipientă. Sunt redactor la Revista Manifest, unde alături de alţi tineri entuziaşti încerc să redau cotidianul în viziune personală! Şi cred că mi-a ieşit! Până acum nu am primit plângeri!:)) Vocea critică a periodicului vrea să stârnească reacţii şi invită la reflectare ! Aspiraţional într-adevăr…de aceea mi-am dat şi eu concursul!

Toate aceste activităţi m-au schimbat ca o mână invizibilă ce acţionează focusat! Îmi suplinesc lipsurile şi îmi dau direcţie! Pentru mine voluntariatul nu va deveni nicând bun de lux,  şi am să îl salut condescendent oriunde şi sub orice formă îl voi întâlni!

Vă doresc să fiţi şi voi pe cât de mult amabili şi nu uitaţi să imprimaţi pozitivism!

Articole asemanatoare:

Tags: , , , ,