Oana-Alexandra Chira,o tânără studentă a Facultăţii de Matematică şi Informatică din Baia Mare, a intrat prima oară în lumea voluntariatului la vârsta de numai 15 ani, simţind încă din prima clipă ca în acea lume este locul ei. Acum doreşte să împărtăşească şi altora ce a învăţat şi ce a câştigat în urma a celor 7 ani de voluntariat, înca în desfăşurare.Din punctul meu de vedere, voluntariatul este ajutor reciproc. Pe de o parte voluntarul ajută pe “cineva”(persoana individuală, grup de persoane, mediul înconjurător- în cazul celor care se ocupă de partea de ecologie, etc.), dar în acelaşi timp e ajutat prin acţiunile sale să descopere lucruri noi, sa îşi dezvolte şi să dobândească abilităţi noi.
2. Când ai avut ocazia să fii pentru prima oară voluntar şi ce te-a motivat?
Curiozitatea mea faţă de voluntariat a început undeva în jurul vârstei de 14-15 ani, când abia începusem clasa a IX-a. Ceva din mine voia să înţeleagă ce înseamnă termenul în sine, câtă muncă/dedicaţie ar implica, cu ce te alegi in schimb, etc. Nu ştiu dacă aceste întrebări mi-au apărut în minte pe fondul serialelor şi filmelor americane în care voluntariatul era foarte preţuit, dacă a fost în mare parte influenţa profesorilor din liceu, care ne încurajau în mod constant să ne ne apucăm de voluntariat sau dacă a pornit de la colegii mei care deja începuseră să facă acest lucru şi păreau foarte încântaţi.
Ţin minte că ajunsesem în clasa a X-a şi că într-o oră de matematică au batut la uşa clasei noastre două fete. Cele două erau implicate într-o campanie de recrutare organizată de Fundaţia de Voluntari “Somaschi”, filiala Baia Mare. După ce ne-au prezentat pe scurt fundaţia, ne-au invitat la o întâlnire cu voluntarii mai vechi, pentru a putea afla toate detaliile care ne-ar fi interesat pentru a decide dacă voiam să rămânem pe mai departe. M-am dus la acea întâlnire şi am hotărât să rămân cu toate că nu era vorba de o organizaţie cunoscută.
3. În prezent,din ce asociaţii nonguvernamentale faci parte?
Dupa cum spuneam înainte, la începutul clasei a X-a am început să fac parte din Fundaţia de Voluntari “Somaschi” din Baia Mare. Aceasta este o organizaţie non-guvernamentală cu fondatori italieni care ce ocupă cu ajutorarea tinerilor cu probleme economice şi sociale, precum şi a familiilor cu venituri reduse. Din organizaţie, fac parte şi azi, participând la diferite proiecte care apar în cadrul fundaţiei, în cea mai mare parte la cele pe termen scurt sau întreprinse în timpul vacanţelor, datorită faptului că o dată cu începerea facultăţii am petrecut mai mult timp în Cluj-Napoca, unde sunt studentă.
Începând cu octombrie 2010, pentru că simţeam că lipseşte ceva (în Cluj neimplicându-mă până în momentul respectiv decât în activităţile şcolare), am intrat în oganizaţia Ordinul Dragonilor de Transilvania din Cluj-Napoca, care se ocupa cu reconstituirea epocii medievale pentru Transilvania. Chiar daca nu pare, eu percep apartenenţa la această organizaţie ca fiind voluntariat, unul care, de această dată, nu ţine de probleme sociale, ci este în strânsă legătură cu cercetarea istorică propriu-zisă, având în acelaşi timp scop educativ pentru publicul larg.
4. Povesteşte-ne despre cateva proiecte în care te-ai implicat, făcând parte din aceste asociaţii.
Cred ca cele mai frumoase amintiri legate de Fundaţia de Voluntari “Somaschi” le am din proiectele organizate în primii doi ani de voluntariat. Este vorba de două acţiuni de animaţie(adică dansuri, jocuri, etc. )pe care le-am întreprins la o gradiniţă de copii cu autism şi la spitalul de boli infecţioase din Baia Mare. Acesta au fost primele acţiuni propriu-zise de voluntariat la care am participat, atât eu ca persoană cât şi ca grup de voluntari încă neexperimentaţi, care atunci învăţam ce e voluntariatul şi începeam să ne conturăm o nouă motivaţie, mult mai puternică decât cea care ne-a determinat să ne implicăm la început. Atunci am înţeles cât de greu este să ai în grijă un copil ce suferă de autism, dar în acelaşi timp ce satisfacţie poţi avea cand îl vezi zâmbind şi bucurandu-se, dar şi ce înseamnă pentru un copil să nu vadă altceva decât holurile întunecate ale unui spital şi să-şi dorească doar să iasa afară să se joace.
Personal, mă mai simt foarte legată de unul din proiectele permanante ale fundaţiei şi anume Laboratorul Educativ-Şcolar. Aici, aproximativ 20-25 de tineri, luaţi în evidenţa fundaţiei, vin şi îşi fac temele ajutaţi de educatori şi de voluntari. De asemenea, ei participă alături de cei din urmă la activităţi educativ-recreative. Pot spune că aici legăturile între voluntari şi tineri ajung să fie mult mai profunde, fiecare învăţând câte ceva de la celălalt, motiv pentru care în cei 3 ani şi jumătate cat am activat doar în Baia Mare, săptămânal mergeam să-i ajut pe aceştia în ceea ce priveşte obligaţiile lor şcolare, dar şi pentru a participa alături de ei la alte activităţi(tombole, concursuri cu diferite tematici desfăşurate pe perioade mai lungi, “competiţii” sportive, etc.).
Cu Ordinul Dragonilor de Transilvania, am organizat petreceri studenţeşti cu tematică medievală, scopul fiind 
prezentarea respectivei epoci istorice într-o manieră necovenţională. De asemenea, am participat la Festivalul “Turnirul Cavalerilor” din Braşov şi la Festivalul “Ştefan cel Mare” din Suceava, unde am reuşit să prezentăm publicului o parte din ce însemnau tehicile de luptă medievale, îmbrăcămintea civilă şi militară, dar şi dansuri de epocă. Cea mai importantă acţiune a fost o tabără cu tematică medievală de la Hunedoara, unde s-au organizat ateliere (cusătorie, pielărie, fierărie) de reconstituire istorică.
5.Ce satisfacţii ai avut din experienţa de voluntar şi cum crezi că vei beneficia pe viitor de pe urma voluntariatului?
Satisfacţiile pe care le-am avut ca voluntar sunt nenumărate, de la zâmbetul copiilor cu care am avut ocazia să lucrez până la reuşita proiectelor pe care le-am implementat sau la care am luat parte împreună cu ceilalţi voluntari.
Nu ştiu cum voi beneficia în viitor de pe urma voluntariatului, dar ştiu că imediat ce am început am simţit o diferenţă. Mi-am devoltat abilităţile sociale, am învăţat să am rabdare, am învăţat să lucrez în echipă, să-mi asum responsabilităţi. Toate acestea m-au ajutat de atunci şi ma ajută şi acum.
6. Ce mesaj ai transmite altor persoane care doresc să facă voluntariat?
Persoanelor care îşi doresc să facă voluntariat le-aş spune să caute organizaţia care li se potriveşte şi să treacă de la “a vrea” la “a face”. Vor avea ocazia să înveţe lucruri noi, să cunoască oameni noi, să descopere noi lucruri despre ei şi toate astea în timp ce ofera puţin din programul lor în folosul altora.
Un comentariu
[…] Ce a invatat in urma celor 7 ani de voluntariat […]