Blogunteer.ro

Împreună spunem povestea voluntariatului din România!

Bogdan Pater: “Un zambet adus pe fata unei persoane merita tot efortul din lume”

Bogdan Pater este membru al Organizatiei Nationale Cercetasii Romaniei. Implicarea lui si-a spus cuvantul in absolut toate activitatile la care a luat parte. Am aflat de la el ca “Un zambet adus pe fata unei persoane merita tot efortul din lume.”, asa ca am incercat sa aflam de unde vin implicarea, motivatia si energia. Ce a iesit, puteti citi mai departe.

1. Stim despre tine ca esti membru al Organizatiei Nationale Cercetasii Romaniei. Ce faci mai exact in cadrul acestei organizatii?

Sunt cercetas de 10 ani si in acest timp am ajuns sa lucrez pe mai multe planuri in cadrul ONCR. Pe plan local, in Oradea, sunt lider pentru cercetasii de 15-18 ani. Pe plan national lucrez din 2008 in cadrul Departamentului International gestionand grupurile de cercetasi straini care vin in Romania si cele de cercetasi romani care participa la activitati in strainatate. In 2009 am inceput sa lucrez la comunicarea online a organizatiei iar din 2010 sunt si Junior Trainer.

Momentan insa, toata organizatia lucreaza pentru RoJAM – a 5-a Jamboree Nationala a cercetasilor din Romania. RoJAM este cel mai mare eveniment de educatie non-formala din tara si prima Jamboree care are loc pe teritoriul tarii dupa 75 de ani.

Pentru cei care vor sa vina ca voluntari la RoJAM sa experimenteze cercetasia avem locuri in Staff!

2. De unde vine motivatia pentru implicarea ta in aceasta organizatie?

Am venit la cercetasi in 2001 in urma unei prezentari a cercetasiei la ora de dirigentie impreuna cu mai multi colegi. Mi-a placut grupul si activitatile pe care le faceau. Si asta m-a motivat in perioada liceului dar odata cu inceperea facultatii am fost aproape sa ma las de cercetasie. In 2007 am avut ocazia sa fiu unul din cei 18 cercetasi care au reprezentat Romania la a 21-a Jamboree Mondiala din Anglia. Atunci a fost momentul in care am realizat ca voi fi cercetas tot restul vietii.

3. Care a fost prima actiune de voluntariat la care ai luat parte? Ce anume te-a determinat sa te implici?

Prima actiune de voluntariat a fost sa ma inscriu la Cercetasi in 2001 iar ca cercetas, prima actiune semnificativa a fost strangerea de semnaturi pentru oprirea proiectului de la Rosia Montana in aprilie 2003. Liderul de unitate, Ioana Lucaciu, ne-a povestit despre efectele asupra naturii si asupra localnicilor in cazul exploatarii cu cianura a aurului si despre petitia care s-a pornit pentru a o opri si toti exploratorii (cercetasii de 15-18 ani) am pornit la strans de semnaturi.

4. Acum, dupa ceva timp petrecut in sfera voluntariatului, cum crezi ca te-a schimbat pe tine toata experienta? Ce ai invatat despre tine si cum crezi ca te vor ajuta in viata deprinderile cu care te-ai ales?

Nu stiu daca m-a schimbat experienta dar cu siguranta m-a ajutat. Cel mai important aspect pentru mine, si ce cred ca ma va ajuta cel mai mult in viitor, este faptul ca am avut ocazia sa incerc foarte multe lucruri.

Am lucrat in diferite echipe pentru mai multe proiecte in acelasi timp, am organizat evenimente, am cunoscut si am lucrat cu oameni geniali atât din țară cât și din străinătate, am vazut noi moduri de a gândi și de a face lucrurile. Pe parcurs am descoperit ca ma adaptez usor situatiilor noi si ca imi place sa lucrez cu oamenii. Am descoperit chiar si ce job mi-ar placea sa am.

5. Am vazut ca detii un blog pe care scrii destul de des. Despre ce scrii, de unde iti vine inspiratia pentru ce scrii si ce impact te astepti sa aiba ceea ce postezi tu acolo pentru cei care citesc?

Blog-ul l-am pornit in urma unei peripetii de la cercetasi. Tot povestind intreaga aventura un prieten mi-a sugerat ca ar fi mai usor sa fac un blog si sa dau link-ul. Si asa am facut. 🙂

Scriu despre proiectele in care sunt implicat, despre cercetasi sau despre ganduri si idei generale. Cat despre impact, nu am o anume asteptare. Merg pe principiul: „Training is delivered and learning is taken”. E decizia celui care citeste deca retine, ce retine sau cum reactioneaza la articol.

6. Ce planuri de viitor ai, prin ce ai vrea sa schimbi lumea?

Pentru mine viitorul si chiar prezentul lumii sunt tinerii, asa ca voi continua activitatea la cercetasi. Daca scoala ofera tinerilor cunostintele necesare sa reuseasca in cariera, cercetasia le ofera cunostintele sa reuseasca in viata.

Momentan suntem peste 30 de milioane de cercetasi in lume si continuam sa crestem. Putem schimba lumea, depinde doar de noi.

7. In final, impartaseste cu noi un moment fericit din experienta ta ca si voluntar, un moment pe care tu il pretuiesti si care crezi ca ar putea oferi motivatie si altora.

In 2007 am ajutat la organizarea editiei a 4-a a Festivalului Luminii in Cluj-Napoca. Cercetasii din Cluj au reusit atunci o editie geniala care a dus la organizarea in mai multe orase a Festivalului in anii care au urmat.

Peste o saptamana de la eveniment eram pe tren spre Cluj si am auzit doua doamne povestind despre Festival. Una din ele povestea ca a luat acasa o gulguta si ca aprinde in fiecare seara lumanarea din ea ca sa isi aminteasca ce frumos a fost evenimentul.

Pentru mine nu exista mai mare motivatie de a face ceva decat sa vad la final participantii fericiti. Un zambet adus pe fata unei persoane merita tot efortul din lume.

Multumim Bogdan Pater pentru interviul acordat, mult succes in continuare si cat mai multa motivatie!

Cercetasi din toata lumea, uniti-va! Noi suntem gata oricand!

 

Articole asemanatoare:

Tags: , ,