Blogunteer.ro

Împreună spunem povestea voluntariatului din România!

Ce cred voluntarii străini despre România ?

V-aţi întrebat vreodată care sunt părerile străinilor care vin în România? Aţi fost curioşi să aflaţi ce cred aceştia despre ţară sau despre oamenii de aici? Salma Kazi ( Pakistan) şi Cherrie Eliana Lo ( Hong Kong) şi-au petrecut vara la noi în ţară, fiind traineri pentru proiectul GROW, organizat de AIESEC şi, ne-au împărtaşit şi nouă experienţa lor, printr-un scurt interviu.

Care a fost prima ta impresie când ai intrat în România?

Cherrie – Avionul meu a aterizat la miezul nopţii şi ţin minte că era întuneric peste tot, aşa că prima impresie a fost  că ar fi nevoie de mai multe lumini pe stradă.  A doua zi, când am ajuns în centrul Piteştiului am fost impresionată, deoarece mai toţi oamenii zâmbeau , ceea ce era drăguţ, fiindcă in Hong Kong toţi arată tensionaţi şi grăbiţi. Chiar am apreciat felul în care românii ştiu să o ia mai uşor şi să se bucure de vieţile lor.

Salma – La început nu am ştiut ce să cred, dar eram încântată că merg în Europa şi să trăiesc într-o ţară unde nu am mai fost. Mi s-a spus că oamenii din Europa de Est sunt foarte diferiţi şi aşa s-a dovedit a fi, însă, într-un sens bun

Care erau aşteptările tale înainte să vii aici ? Şi după ce ai fost, eşti impresionată sau dezamăgită?

Cherrie –  Sinceră să fiu la început nu am avut nicio aşteptare, asta poate pentru că am locuit singură într-o ţară străină mai mulţi ani. Oricum, când le-am spus prietenilor mei ( europeni, americani sau asiatici ) că merg în România, reacţia lor a fost ceva de genul “OMG, mergi în Europa de Est, în România ! Ai grijă de tine , să fii atentă! ” Desigur, eu nu prea cred în stereotipurile despre diverse culturi şi în nimic care nu este experimentat de mine, aşadar, nu am avut aşteptări înainte să vin aici ( deci nu am căzut nici în capcana cum că toţi românii ar fi ţigani ). Când am ajuns aici am fost plăcut surprinsă să constat că tot ceea ce mi-au spus ceilalţi nu era adevărat – despre hoţi sau ţigani. Românii sunt oameni draguţi şi prietenoşi..

Salma – Nu am avut timp să mă aştept la nimic,deoarece decizia de a veni aici a fost luată în ultimul moment. A durat ceva să fac rost de viză, iar în ziua când am primit-o am şi cumpărat biletul către Romania şi am plecat destul de curând. Dar pot spune că sunt chiar impresionată şi deloc dezamăgită.

Spune-mi câte ceva despre elevii tăi din România. Ce impresie ţi-au lăsat?

Cherrie – Înainte să îmi încep cursurile GROW am fost atenţionată să fiu foarte atentă cu elevii români, deoarece în general nu le place şcoala sau profesorii lor şi pot fi destul de rebeli. Însă eu nu am avut nicio problemă cu ei, ba chiar m-a bucurat faptul că ei m-au vazut ca pe o prietenă,nu doar ca pe un traineri şi m-au invitat la plaja,să mergem la karaoke sau diverse activităţi. Am fost impresionată şi de faptul că se trezeau dimineaţa şi veneau la cursurile GROW în timpul vacanţei, mai ales că era extrem de cald în sala noastră.

Am rămas surprinsă şi de nivelul maturităţii lor. Deşi aveau 17 sau 18 ani, ştiau ce vroiau să facă cu viaţa lor, unii având chiar planuri măreţe. Am avut diverse activităţi prin care să ne descoperim calităţile, scopurile noastre şi cum le putem atinge. Am observat că românii sunt destul de independenţi – spre exemplu, în Hong Kong, mulţi copii fac ceea ce părinţii lor cred că este mai bine pentru ei, dar elevii mei români nu au căzut în dorinţa pură se a se îmbogăţi şi atât, având curajul să îşi urmeze inima şi pasiunile.

Salma – A fost fantastic. Nu am simţit niciodata aşa o conexiune cum am simţit cu elevii români. Serios, ei şi-au sacrificat vacanţa de vară, trezindu-se dimineaţa şi venind la sesiunile GROW, fiind atenţi două ore consecutive, într-o sală extrem de călduroasă. Şi ei m-au ajutat enorm pe mine, să fiu mai încrezătoare şi m-au impresionat deoarece ştiau exact ce vroiau de la viaţă.

Spune-mi câteva lucruri care ţi-au plăcut şi câteva care nu ţi-au plăcut.

Cherrie – Mi-a plăcut că românii sunt drăguţi şi amabili. De câte ori am întrebat ceva pe cineva pe stradă, se străduia să îmi răspundă. De astfel, ei mereu zămbesc înapoi. Chiar am apreciat felul în care românii tratează străinii şi cum se străduiesc să îmi răspundă,dar şi faptul că m-au încurajat să le vorbesc limba şi am mai învăţat câte ceva. Îmi amintesc o întâmplare cu un taximetrist, când încercam să îl ghidez spre apartamentul meu şi cum nu prea ştia engleză, încercam să mai spun câte ceva în româna “aici,aici, stânga,dreapta” – deşi le mai încurcam. A fost tare haios. Un alt lucru care mi-a plăcut, a fost faptul că aici toate erau ieftine – mâncare, băutură sau îngheţată cu un leu.

Ce nu mi-a plăcut,a fost că uneori oamenii începeau să vorbească în română,ceea ce nu e tocmai politicos când este un străin prin peajmă. Dar în rest, totul a fost OK

Salma – Mi-au plăcut oamenii zâmbăreţi, cu simţul umorului. Apoi, frumuseţea ţării, desigur. Am vizitat 9 oraşe, unde am văzut diverse construcţii interesante, vechi sau peisaje minunate. Un alt lucru care mi-a plăcut, au fost cartofii – nu mă puteam opri din mâncat,hihi !

E greu să mă gândesc la ceva ce nu mi-a plăcut. Cred că faptul că am încercat sa fug de soarele din Pakistan, dar m-a urmărit şi aici. Trenurile – unele erau groaznice,urât mirositoare  şi extrem de călduroase. Trebuie neapărat să se facă ceva în privinţa aceasta !

Dacă ai putea, ce ai schimba la ţară sau la cetăţeni?

Cherrie – i-aş încuraja pe toţi să mai  iasă din ţară, să mai viziteze şi să cunoasca alte culturi, să fie mai deschişi. Iar apoi, sper că vor face ceva cu trenurile – chiar au nevoie de unele mai performante şi mai curate.

Salma – Clar aş începe cu modificarea transportului în comun, probabil cu trenurile.

 

Dacă v-a plăcut articolul, vă invităm să împărtăşiţi impresiile oaspeţilor şi să ne spuneţi părerile voastre la secţiunea “Comentarii”.

Articole asemanatoare:

Tags: , , , , , , , , , ,