Blogunteer.ro

Împreună spunem povestea voluntariatului din România!

Povestea lui Doris Manu: Despre copii, responsabilitate si natura

Articol Povestea Ta – Autor: Doris Manu. 

Cu doi ani în urmă am devenit voluntar pentru prima dată, împinsă de curiozitate şi de un oarecare simţ al datoriei. Fiind o persoană activă, aveam nevoie să-mi ocup timpul cu ceva util chiar şi pe durata vacanţei de vară. Aşa că am aplicat pentru tabăra din „Ţara lui Andrei” de îndată ce am văzut anunţul pentru voluntari, şi după două săptămâni am primit răspunsul afirmativ. Urma să fac parte dintr-o echipă cu sarcina de a supraveghea un grup de copii care erau educaţi să fie reponsabili faţă de mediul înconjurător. Ideea mi-a părut genială, pentru că în esenţă însemna o investiţe în viitor.

Spre sfârşitul verii am plecat de acasă cu un bagaj de entuziasm şi energie, iar primirea de care am avut parte în tabără a fost pe măsura aşteptărilor. In prima zi am făcut cunoştiinţă cu ceilalţi voluntari, apoi cu copiii, şi după aceea a început distracţia. Totul contrazicea opinia confrom căreia voluntarii sunt cei care se sacrifică pentru binele societăţii, fără niciun beneficiu personal. „Ţara lui Andrei” mi-a demonstrat cât de minunat poate fi timpul petrecut printre cei mici. În plus, m-am bucurat de peisaje fermecătoare şi aer curat o săptămână întreagă. Nu în ultimul rând, am învăţat eu însumi aspecte importante despre protecţia mediului; întoarsă acasă, am devenit mai atentă la ce şi cât consum şi am început să practic colectarea selectivă a deşeurilor. Pot spune că stilul meu de viaţă s-a schimbat după această experienţă.

Anul trecut am fost voluntar pentru a doua oară, în aceeaşi tabără. Dar beste online casino am cunoscut alţi colegi voluntari, alţi copii minunaşi şi am explorat alte locuri.

Experienţa foarte plăcută pe care am avut-o în cele două ediţii precedente m-a convins fiu voluntar şi în acest an. În primul rând, îmi doresc sa contribui în continuare la desfăşurarea acestui proiect care are efecte extrem de pozitive în opinia mea. Îmi place să cred că voluntarii îşi aduc contribuţia într-o măsură cât de mică la formarea copiilor, prin exemplul personal. Am încercat în anii trecuţi să fiu un exemplu pozitiv şi să am o relaţie cât mai bună cu copiii, lucruri pe care mi le propun şi acum. În al doilea rând, proiectul mă infuenţează pozitiv pe plan personal. Devin din ce în ce mai responsabilă după fiecare experienţă de acest gen, pe de o parte faţă de persoanele din jur şi pe de altă parte faţă de mediul înconjurător. În plus, am o viziune mai optimistă despre viitor, care se datorează numai copiilor minunaţi pe care îi întâlnesc în această tabără. Îmi doresc să cunosc încă un grup de copii care ştiu că respectul pentru natură este esenţial pentru o lume mai bună şi mai frumoasă.

 

Peste o săptămână voi fi acolo, pentru a treia oară. Totuşi, de fiecare dată am senzaţia că plec într-o altă ţară.

 

Articolul este scris de Doris Manu pentru sectiunea Povestea Ta de pe Blogunteer.ro .

Articole asemanatoare:

Tags: , , ,